Treceți la conținutul principal

Cronicile Casterilor 1 : A 16-a luna de Kami Garcia ai Margaret Stohl -Recenzie

''Întunericul nu poate alunga întunericul;
numai lumina poate face asta.
Ura nu poate alunga ura;
numai dragostea poate face asta.
-Martin Luther King Jr.''

Ethan Wate trăiește în Gatlin, un mic oraș din Carolina de sud. Tânărul vrea să părăsească orașul, să plece oriunde altundeva, după terminarea studiilor. Fără mamă, cu un tată care se ocupă mai mult de carieră, decât de băiatul său, singura persoană care are girjă de Ethan este Amma, o femeie grijulie și neobișnuită. Lăsând problemele din orășelul său, care este obsedat de Războiul Civil, Ethan are propriile lui obsesii și acelea sunt visele. Visează de mai multe ori o fată și chiar dacă pare ciudat. este îndrăgostit de acea fată, iar înainte să înceapă școală, un cântec necunoscut și ciudat  îi apare pe ipod...
"Șaisprezece ani, șaisprezece luni,
Șaisprezece spaime - în suflet genuni,
De șaisprezece ori lacrimi în vise,
Cascadă prin ani și hăuri deschise..."

Avea în clasă o nouă colegă, ceea ce era un eveniment pentru că era orașelul Gatlin. Dar nu se aștepta ca Lena Duchannes să fie fata din visele lui. Criticată de toată lumea, pentru că era nepoata lui Macon Ravenwood, din Conacul bântuit, cum spunea Link, prietenul cel mai bun al lui Ethan. Trebuie să descopere de ce sunt legați și ce e cu tatuajul de pe mâna ei. O iubește și nu îl interesează ce spun ceilalți. Dar este pregătit să afle adevărul? Și ea împărtășea aceleași vise. Lena este un caster, un aruncător de vrăji, iar tatuajul, nu este un tatuaj, este o numărătoare inversă până la ziua ei de naștere, când împlinea șaisprezece ani. La această vârstă Lena trebuie să fie revendicată, să urmeze un drum luminat sau întunecat. Familia ei e împărțită, fără părinți pentru că au murit într-un accident de mașină, cea mai apropiată rudă este unchiul Macom. Nu vrea să ajungă precum verișoara ei Ridley, care avea ochii aurii, semn că era un caster întunecat. 
Apropiații lor spun că ei doi nu pot fi împreună, el un muritor, ea un caster, dar când sunt unul lângă altul trecutul devine prezent și pot comunica într-un mod unic. Poate  dragostea lor să afecteze destinul Lenei, dar și al micului orășel?


"Nu puteai să alegi două drumuri. Și odată ce alegeai unul, nu exista cale  de întoarcere."

***
"-Poate că nu trebuie să fii caster pentru a avea puteri . 
I-am dat părul după ureche.
-Poate că trebuie să doar să te îndrăgostești de unul. 
O spusesem chiar așa fără glume tâmpite, fără să schimb subiectul. Pentru prima dată, nu mă rușinam din cauza adevărului. Mă întrăgostisem de ea. Cred că mereu fusesem îndrăgostit de ea. Și probabil că și ea știa de-acum, dacă nu știuse cumva de dinainte, deoarece nu mai era cale de întoarcele acum. Nu pentru mine.
Se uită la mine, iar întreaga lume dispăru. De parcă am fi fost doar noi doi, de parcă am fi numai noi doi, și n-aveam nevoie de magie pentru asta. Era cumva fericire și tristețe, ambele în același timp. Nu puteam fi în preajma ei fără să simt lucruri, fără să simt totul. 
La ce te gândești?
Zâmbi.
Cred că poți să-ți dai seama . Poți să citești  scrisul de pe perete.
Și imediat ce o spuse, scrisul apăru pe perete. Apăru încetișor, câte un cuvânt pe fiecare rând:
Nu
ești
singurul 
care
s-a 
îndrăgostit."

A 16-a lună (Beautiful Creatures în engleză) este prima carte din Cronicile Casterilor și este o carte explozivă. Pornind de la perspectiva cărții, care este a lui Ethan, cartea dobândește un alt aspect, dacă ne gândim că majoritatea cărților pentru adolescenți din ziua de azi sunt narate de personajul feminin. Un alt element superb este istoria îmbinată cu fantezia, într-un spațiu cu o importanță istorică. Mi-a plăcut la nebunie totul ce înseamnă Caster și că fiecare rudă avea o abilitate. Ethan și Lena sunt personajele mele favorite, povestea lor de dragoste are ceva aparte, nu este simplă și cere sacrificii mari. Nu este o carte siropoasă, dar vă spun sincer, iubirea a contat mult în această carte, chiar dacă avem parte de mult mister, suspans și acțiune. Aflăm cine este personajul negativ, dar pe parcurs avem parte de dezvăluiri și întâmplări șocante. Țin să punctez, cartea a fost o călătorie neașteptată, cu accente horror, dacă mă gândesc la unele scene, dar și amuzante. Stilul în care este scrisă, încă un plus bine meritat; m-a făcut să citesc în continuare, fără s-o las din mână. 
Cartea este structurată pe capitole echilibrate, cu titlu și dată, ca o numărătoare inversă. Finalul mi-a plăcut foarte mult, mi-a tăiat respirația și cu siguranță nu am vrut să se termine. Vreau cu D-I-S-P-E-R-A-R-E să citesc următoarea carte și să văd ce se întâmplă. Kami Garcia și Margaret Stohl au creat o lume nouă, în care magia este la un alt nivel. 

Nota: 10/10
Titlu: A 16-a lună
Autor: Kami Garcia și Margaret Stohl
Editura: Rao
Recenzie: Claudiu

@Carti Alese

Comentarii

  1. Eu am citit cartea si da, pot spune ca mi-a placut mult de tot.
    Fiind relatata din perspectiva lui Ethan...ei bine, prima data cand am vazut nu am avut o reactie pozitiva, gandindu-ma ca autoarele sunt femei si sa te pui in mintea unui adolescent, mai ales baiat, e foarte greu. Dupa, am inceput sa citesc, iar rezultatul a fost ca nu am putut sa o las jos deloc; am citit-o intr-o zi fara sa ma mai intereseze nimic altceva.
    Mi-a placut mult de tot modul in care a fost descris conacul lui Lena, deoarece aspectul exterior nu avea legatura cu aspectul interior. Era construit antitetic si complementar. Inca un lucru care mi-a ramas in minte atunci cand(si sper sa nu ma insel pentru ca am citit aceasta carte cu 1 an in urma)pertele Lenei s-a crapat in forma unei inimioare.
    Problema e ca volumul doi a intarziat sa apara si asta ma cam deranjeaza, avand in vedere ca finalul a fost...neasteptat. Sunt curioasa ce se va intampla cu Lena acum.

    RăspundețiȘtergere
  2. Prevad acelasi succes pe care l-a avut Harry Potter. Am avut norocul sa o castig in engleza pe un blog si pot spune doar ca ador coperta originala. Mi s-a spus ca daca mi-a placut Harry Potter (si da, sunt fana) o sa imi placa seria asta. Abia astept sa o incep.
    E printre putinele carti scrise la persoana 1 de un personaj masculin si sunt tare curioasa sa vad cum decurge lectura. (^_^)

    RăspundețiȘtergere
  3. Am tot avut intentia de a-mi cumpara cartea, dar intotdeauna gaseam alta care sa puna stapanire pe mine inainte de a cumpara a 16-a luna. Am crezut ca nu e chiar atat de interesanta, dar vazand ca ai acordat nota 10 din 10, trebuie neaparat sa o citesc si eu! :D

    RăspundețiȘtergere
  4. Am cumpărat cartea.Dar nu m-am apucat sa o citesc deoarce cateva prietene care au citit-o nu li s-a părut aşa interesanta. După recenzia asta mă apuc şi eu de ea

    RăspundețiȘtergere
  5. Am citit cartea si mi-a placut foarte mult.
    Mi-as dori sa apara si continuarea insa nu am vazut-o prin librarii si nici pe net:(

    RăspundețiȘtergere
  6. am citit cartea si a fost draguta, nu superba sau mai stiu eu ce, cred ca voi vedea si filmul

    RăspundețiȘtergere
  7. geniala, am auzit ca in februarie anul asta sar putea sa apara film, in 16 februarie cred

    RăspundețiȘtergere
  8. citatul ala de luther e genial.desi nu-s o persoana religioasa,cred ca prin bine se creeaza bine.

    RăspundețiȘtergere
  9. Din recenzia ta,ma faci sa vreau s-o citesc.Imi plac cartile cu accente horror.sunt un pic mai ciudata:apreciez arta de orice fel.

    RăspundețiȘtergere
  10. filmul? fata de carte, bine scrisa, .....filmul? nota 6 din partea mea.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Despre finalul Serialului The Vampire Diaries

Cu fiecare serial care se sfârșește mă simt din ce în ce mai secătuit de tinerețe, pentru că serialul de față am inceput să-l urmăresc încă de la primul sezon. Aveam de gând să public această postare exact după ce am vizualizat live episodul, dar nu am reușit să o finalizez din pricina tuturor sentimentelor pe care mi le-a transmis acest episod. Cu acest ultim episod pot confirma că ne-am întors la emoțiile primelor sezoane de aur. Micul joc oferit de Katherine și întoarcerea ei în serial ca antagonistă, pe care nu ai cum sa nu o îndrăgești și s-o urăști în același timp, l-am așteptat de foarte mult timp. Surpriza este că episodul nu a fost previzibil. Nu cred că sunt singurul care bănuia că Bonnie va muri, însă creatorii au ales altceva. Bonnie si-a regăsit încrederea și a salvat orașul împreună cu un alt personaj care a ademenit-o pe Katherine direct în bătaia flăcărilor iadului. Cred că replica ,,fight, love" a lui Enzo ne-au trezit sentimentele, iar când am

O serie de evenimente nefericite 1: Înneguratul început de Lemony Snicket Recenzie

Puteți comanda  romanul    de pe  Librăria Online Libris . Găsiți multe  c ărți de beletristică   și aveți transport gratuit acum dacă comandați de cel puțin 30 de lei, dacă nu, plătiți doar 4,99 de lei transportul. „Dacă vă plac poveștile cu final fericit, atunci poate ar fi mai bine să vă apucați de altă carte. În aceasta, nu doar că lipsește finalul fericit, dar nu există nici măcar un început fericit, iar între început și sfârșit sunt puține momente fericite.      O serie de evenimente fericite este o serie de cărți,care te surprinde de la început prin tonul și avertismentul din incipit. Înneguratul început ne introduce în lumea conturată de narator care ne prezintă de la bun început că aceast univers nu va fi unul cu un final fericit și că dacă suntem învățați cu o astfel de poveste, ar trebui să ne oprim din citit și să ne apucăm de o altă carte. Pe mine acest lucru m-a intrigat și mai mult și am riscat, asumându-mi acest avertisment.     Primul volum al seriei începe

De ce mă întrebați?

      Într-adevăr, lumea a luat-o razna și iubirea stă ascunsă printre colțurile lumii, de parcă existența ei ne-ar consuma. Putem fi de acord cu faptul că iubirea nu-i ușoară și că perioada dragostei este nedeterminată, dar dragostea nu este o știință sau vreo boală cu toate că ne putem scrie fiecare o rețetă când apar simptomele: fluturi în stomac, vise, atingeri și priviri pătrunzătoare. Reveria este benefică, dar nu visând la iubire ajungem să avem parte de ea, ci acționând.         Problema oamenilor din prezentul nostru este că nu mai acționează, oamenii nu mai speră și uneori ajung chiar să nu mai viseze. Nu condamn în totalitate această întorsătură pentru că adevărul este în fața ochilor noștri. Chiar și profa mea genială de latină mi-a dat dreptate, când am avut de făcut încă un eseu despre al 99-lea scriitor latin, care vorbea despre iubirea lui. Analizând fragmentele operei, mijloacele stilistice și sentimentele dăinuitoare, am ajuns să termin eseul mai spre seară. Citi