RECENZIE: Reguli pentru crima perfectă de Peter Swanson
Într-o zi geroasă de iarnă, Malcolm deschide librăria pe care o și deținea, nu pentru că se aștepta ca cineva să-i viziteze magazinul, ci pentru că pisica care conviețuia în acest mic paradis al cărților, trebuia și ea hrănită. Nu s-ar fi gândit vreodată că prima persoană care avea să-i viziteze librăria va fi o agentă FBI. Gwen nu căuta o carte sau vreo recomandare din partea librarului, ci avea nevoie de ajutorul lui Malcolm, ca să înțeleagă mai bine pașii unui criminal în serie, care încă activează. I se aduce la cunoștință că mai multe crime sunt relaționate cu o postare pe blog, scrisă chiar de el, la începuturile librăriei - postarea viza, din punctul lui de vedere, opt opere de ficțiune pe care le considera că urmează tiparul unei crime perfecte. Din detaliile primite despre victime, Malcolm explică conexiunile cu operele detectiviste și încearcă să ajute agenta cu următorii pași pe care criminalul îi poate face în următoarele zile.
Vestea-șoc îl tulbură din prima seară, făcându-l să recitească postarea de pe blog de acum ceva ani. Nu are cum să nu recitească operele și să analizeze operele încă o dată, iar în același timp ceva îl macină, pentru că-și aduce aminte de ce nu mai citește din acest gen literar. Nu durează mult și primește un comentariu pe blog - „Sunt la jumătatea listei tale. STRĂINII ÎN TREN, terminat; ASIGURARE PENTRU MOARTE kaput; CAPCANĂ MORTALĂ, văzut filmul. La capătul listei (nu mai durează mult), luăm legătura. Sau știi deje cine sunt?”.
Romanul este un omagiu adus ficțiunii polițiste, care nu se limitează la lista propusă de personajul principal, ci și la noile apariții, recomandări personale și multe altele.
„Lectura avidă de romane polițiste în adolescență nu te pregătește pentru viața reală. Mă număr printre cei care au crezut că viața de adult va fi mult mai livrească decât s-a dovedit ulterior.”
„Toate operele de artă mi se par strigăte de ajutor, dar mai ales poeziile. Când sunt bune, și cred că poemele cu adevărat bune sunt puține, e ca și cum un străin mort de mult ți-ar șopti la ureche, încercând să se facă auzit.”
Reguli pentru crima perfectă este un roman pentru iubitorii de thriller, romane polițiste, pentru că întreaga intrigă este generată de alte opere din același segment, de aceea este important să citiți lista celor opt crime perfecte, înainte să citiți cartea pentru că romanul de față prezintă intriga, desfășurarea acțiunii și chiar deznodământul operelor. Am postat pe instagram lista, o puteți accesa aici, dar o voi lăsa și la finalul acestei postări.
De la prima pagină am avut un șoc (pentru că se declară o autobiografie), urmată apoi despre un avertisment din partea naratorului - personajul principal, Malcolm -, iar acest lucru m-a prins, m-a prins tare cartea.
Am citit foarte rapid cartea pentru că m-a intrigat foarte tare, devorând chiar mai bine de jumătate de carte într-o seară. Cumva romanul sparge tiparele în ceea ce privește narațiunea unui roman plin de mister pentru că apar pe parcurs din ce în ce mai multe dezvăluiri și întorsături de situație, ceea ce nu e des întâlnit în operele detectiviste pentru că marea dezvăluire, cumva se întâmplă spre finalul romanului (nu spun că nu avem și-un final clasic, dar nu este doar atât). Din primele capitole sunt într-adevăr indicii, care sporesc suspiciuni, tipare, care pe mine din ce în ce mai tare m-a făcut să nu las cartea din mână. Ca-n toate recomandările mele în ceea ce privește un roman polițist, este bine să știți cât mai puțin cu putință despre rezumat, pentru a trăi cu adevărat narațiunea.
Lista celor opt crime perfecte:
📖The A. B. C. Murders, Agatha
Christie
📖The Secret History,
Donna Tartt
📖Strangers on a Train, Patricia
Highsmith
📖Red House Mystery, A.
A. Milne
📖Malice Aforethought, Anthony
Berkeley Cox
📖Double Indemnity, James
M. Cain
📖The Drowner, John
D. Macdonald
📖Death Trap, Ira Levin
Comentarii
Trimiteți un comentariu