Cărţi Alese.

Comandați până mai sunt pe stoc! :)

Mă trezesc buimac, memoria revenindu-mi imediat ce ochii mei s-au deschis în bătaia luminii care-mi intra în dormitor. Mi-e greu să mă trezesc pentru că tot ce am vrut să uit aseară mi s-a oferit înapoi pe o tavă, care nu, nu este micul dejun la pat. De curând m-am mutat într-un nou apartament dintr-un cartier mărginaș, din motive personale, să spunem.  Camera era inundată de alb și era oarecum interesant, uneori parcă pictam doar cu privirea pereții din jurul meu. Câteva cutii țineau loc de obstacole și chiar taburele, pentru că trecuseră mai bine de două zile și nu le-am despachetat pe toate.  Nu m-am preocupat să-mi cumpăr prea multă mobilă, ce-i drept aveam nevoie de un pat (pentru că de un timp nu-l prea părăsesc) și de câteva  lenjerii de pat .      Învârtindu-mă în așternut îmi doream să nu mă fi trezit. Patul era rece, camera era rece, iar sufletul doar un congelator fără viață, dar plin de amintiri și susținut de o  sursă necunoscută de en...

"Marile dureri nu dor de la început. Sunt mari pentru că deschid o rană care nu se mai vindecă."      Invitația la vals este povestea de dragoste a doi tineri, pe care cu greu o veți uita. Tudor, în viziunea unora, este un băiat inteligent, un elev conștiincios care se documentează mereu, dar mulți nu știu că băiatul duce o viață dublă; seara este amant, iar ziua este un elev model. Acest stil de viață a început din clasa a VII-a, când toate fetele și femeile îi cedau de la prima vedere, și cu toate că ele se atașau de Tudor, el le abandona la primul simptom. Băiatul avea parte de relații trupești cu femei mult mai în vârstă decât el, profitând de beneficiile oferite de fiecare femeie în parte. La orele de clasă tânărul era dominat de un orgoliu, dorea să se impună și-i plăcea să umilească profesorul, iar laudele uneori nici nu-i foloseau. Tudor se înscrie la facultatea de drept din București și continuă în același stil de viață alături de mulți prieteni. Viața ...

„...Aveam în faţa mea o alegere… O alegere la care se fac aluzii vagi în cartea familiei. O alegere care va împlini profeţia făcută de bunica acum mulţi ani. Sau care îmi va distruge familia pentru totdeauna.” Profeţia bunicii sale a bântuit-o pe Tamsin toată viaţa. Profeţia care spunea că va fi cea mai puternică vrăjitoare pe care a cunoscut-o vreodată familia Greene, un adevărat far călăuzitor pentru toţi ceilalţi. O a doua profeţie avea s-o avertizeze că va trebui să ia, la un moment dat, o hotărâre de o importanţă crucială, una care i-ar putea distruge pe toţi pe vecie. Iar când descoperă că vechiul ei duşman, Alistair Knight, s-a întors în timp, în New Yorkul epocii victoriene, pentru a-i nimici familia, Tamsin e silită să îl urmeze în trecut. În curând, se trezeşte angajată ca fată în casă în sinistrul palat al familiei Knight, unde va descoperi un adevăr infernal: vrăjitorii acestei familii sacrifică fecioare şi copilaşi nevinovaţi cărora le beau sângele pentru a-şi spor...

    Ducem această luptă fără să ne cunoaștem unul pe celălalt. Tu poate crezi că mă cunoști pentru că de fapt te legi de fiecare persoană în parte. Am hotărât să duc această luptă fără reguli, și chiar dacă am căzut în luptă de nenumărate ori, n-am spus niciodată nu unei noi runde. Ți-ai trimis diferiți pioni care să mă distragă și să-mi îngreuneze lupta, dar odată ce realizez că sunt trimiși de tine, îi desființez, îi dobor sau fără alternativă fug de ei și de problemele mele. Flămând alerg numai să nu merg după harta propusă de tine, destinule. Uit uneori să respir și mă înec în fumul tău care mă-nconjoară. Uneori vreau să alerg spre mare și să devin unul cu nisipul, cu speranța că nici acolo nu mă vei găsi, dar trebuie să am grijă să nu fiu purtat de mare atunci când vine fluxul...    Pierderi sufletești, arme cuvântate, răni deschise provocate de tine și tot nu m-ai învins în totalitate. Nu mă consider învingător în această bătălie, dar mă consider supravieț...

     Îți țin în palme chipul și mă apropii de tine până ce spațiul dintre noi nu mai există. Câteodată te uiți în ochii mei, câteodată nu, pentru că ești timidă, dar de data aceasta preferi să te uiți. Ochii tăi negri sunt un abis, sunt misterele pe care vreau să le dezleg în timp. Îmi mut mâna dreaptă și cu ajutorul degetului mic îți  conturez buzele. În viață trebuie să prețuim acele persoane care ne ating mai mult sufletul, decât trupul, și mă bucur să cunosc astfel de persoane.     Uneori nu-mi vine să cred...de-a lungul anilor am întâlnit toate tipurile de persoane, doar pe cele potrivite nu. Prin ochii mei ești frumoasă indiferent de momentul zilei și n-o să las o zi să pară mai specială decât celelalte treisute șaizeci și patru cât mai are anul. Trandafiri, cadouri, ciocolată totul roșu în jur, doar că pentru mine totul pare artificial. De ce să fim atenți, de ce să ne grăbim să iubim doar în această zi? Nu știu ce-mi rezervă cu adevărat viitorul,...

Povestea lui Solomon Northup, cetatean al statului New York, rapit in Washington City in 1841 si salvat in 1853, de pe o plantatie de bumbac de langa Raul Rosu, in statul Louisiana 12 ani de sclavie este poate cea mai importanta relatare despre sclavie scrisa vreodata, readusa in atentia publicului prin filmul omonim, regizat de Steve McQueen si castigator a numeroase premii. Northup prezinta detaliile vietii din statele sclavagiste americane si confera personalitate şi profunzime oamenilor pe care i-a cunoscut, deopotriva sclavi si stapani de sclavi. Solomon Northup a fost negru, nascut om liber in statul New York, unde a fost educat si a devenit un violonist iscusit. Atras in Washington cu promisiunea angajarii ca muzicant intr-un spectacol, el a fost drogat si s-a trezit intr-un tarc pentru sclavi, de unde a fost vandut in Sud si a trait 12 ani ca sclav. Evenimentele relatate de el sunt copleşitoare: cumpararea sclavilor, biciuirile, vanatoarea cu caini a fug...

ZI DUPĂ ZI de David Levithan, traducere de Lidia Grădinaru – din februarie în librării! Zi după zi un alt trup. Zi după zi o altă viaţă. Zi după zi îndrăgostit de aceeaşi fată. Un adolescent care-şi spune, simplu, A, se trezeşte în fiecare dimineaţă într-un alt trup, trăind o altă viaţă. Niciodată nu e prevenit în legătură cu locul unde se va afla sau persoana în trupul căreia va fi. A s-a împăcat cu situaţia lui şi chiar şi-a stabilit câteva reguli „de supravieţuire”: Niciodată să nu se ataşeze prea tare. Să evite să fie remarcat. Să nu se implice. Totul până într-o zi când se trezeşte în corpul lui Justin şi o cunoaşte pe iubita acestuia, Rhiannon. Regulile sale stricte nu se mai aplică. Pentru că, în sfârşit, a găsit pe cineva alături de care vrea să rămână pentru totdeauna, zi după zi. O poveste fascinantă, ce lansează o provocare: putem iubi cu adevărat pe cineva menit să ia altă înfăţişare în fiecare zi? „Când prima dragoste se sfârşeşte, cei mai mulţi oameni ştiu că vor...

CĂUTÂND-O PE ALASKA de John Green, traducere de Shauki Al-Gareeb – din februarie în librării! Primul prieten. Prima iubire. Ultimele cuvinte. ÎNAINTE. Miles Halter – un adolescent singuratic pasionat de ultimele cuvinte ale unor personaje ilustre – pleacă la şcoala cu internat Culver Creek în căutarea a ceea ce Rabelais numea „Marele Necunoscut”.  Acest Necunoscut se dovedeşte mai tulburător decât şi-ar fi imaginat vreodată când în noul său cerc de prieteni îşi face intrarea seducătoarea Alaska Young. Inteligentă, amuzantă, imprevizibilă, Alaska îl atrage într-o lume misterioasă de lumini şi umbre, ce stă sub semnul ultimelor cuvinte ale lui Simón Bolívar, faimosul general imortalizat de Gabriel García Márquez: „Cum o să mai ies eu din labirintul ăsta?” DUPĂ. Nimic nu va mai fi la fel. „Iar acum cred că e momentul prielnic să spun că era frumoasă. În întunericul de lângă mine, Alaska mirosea a sudoare şi a raze de soare şi a vanilie, iar în acea noapte luminată d...

"Sentimentele tale sunt extrem de transparente."     Ceea ce în trecut se numea țara tuturor posibilităților, acum se numește Iléa. Condusă de un rege, populația era înpărțită în caste, în funcție de statutul social. Din Unu făceau parte cei din familia regală, din Doi și Trei persoanele înstărite, iar din celelalte caste făceau parte producătorii, muncitorii. America Singer era o fată din cea de-a Cincea castă și făcea parte dintr-o familie numeroasă de artiști. Ea avea voce și putea cânta la diverse instrumente, în timp ce ceilalți membri pictau sau sculptau. Într-o zi familia Singer a primit inevitabila scrisoare, care anunța că în familia lor se afla o fată care putea participa la Alegere . S-a anunțat faptul că Prințul Ileei a devenit major și trebuie să-și aleagă o soție.Toate fetele cu vârse cuprinse între șaisprezece și douăzeci și unu de ani aveau șansa să devină soția Prințul Maxon, dacă se înscriau în Alegere . Din toate înscrierile, doar treizeci și ci...

Cărți cartonate la senzaționala ofertă de 9 lei! Volumele din seria Altfel de îngeri și Georgina Kincaid.  Comandă aici și aici

Vineri 7 februarie va astept cu ceaiuri calde si aromate intr-un apartament dragut de langa Mall Vitan pentru a sarbatori impreuna publicarea cartii Cum sa faci o afacere online si pentru a vorbi despre carti, despre noi, despre procesul de scriere a unei carti si alte lucruri surpriza.  Raspundeti la invitatie apasand butonul de Join din partea dreapta sus a acestei pagini. Si invitati mai departe pe oricine doriti, este spatiu pentru toata lumea. Evenimentul pe facebook îl găsiți aici.  Pentru cei aflați în București, vă recomand să vă duceți pentru că se anunță un eveniment frumos.  Pentru a nu uita de eveniment va puteti inscrie in aceasta lista de Reminder si veti primi un mesaj pe mail in dupa amiaza lansarii care va va reaminti ora si locul evenimentului: http://eepurl.com/NrvXj

Dacă v-a plăcut Anna și sărutul franțuzesc, atunci veți citi cu plăcere noua carte a autoarei Stephenie Perkins. Cu cât mai scumpă costumaţia — mai strălucitoare, mai absurdă, mai neobişnuită — cu atât mai bine. Dar chiar dacă stilul Lolei este scandalos, ea e o fiică ascultătoare şi-o prietenă cu planuri mari de viitor. Totul e aproape perfect (inclusiv iubitul ei rocker sexy), până în clipa în care spaima vieţii ei devine realitate: gemenii Bell, Calliope şi Cricket, se întorc în cartier. Când Cricket — inventator talentat — păşeşte din umbra surorii lui gemene şi revine în viaţa Lolei, ea trebuie în sfârşit să facă pace cu sentimentele-i de o viaţă pentru vecinul de alături. „O să vă îndrăgostiți de Lola și băiatul de treabă din vecini. O să vă îndrăgostiți nebunește! Fiecare pagină e scânteietoare!” — SARAH MLYNOWVSKI, autoarea cărții Zece lucruri pe care le-am făcut (și probabil n-ar fi trebuit) Stephanie Perkins a lucrat întotdeauna cu cărţile — mai întâi ca librar,...

     În urma unui război cu arme biologice pornit în Pacific, populația Americii a scăzut drastic. Persoanele cu vârste cuprinse între douăzeci și șaizeci de ani au fost răpuse de armele biologice folosite în război, lăsând singuri copii, tineri și bătrâni. Cei tineri erau numiți Starters, iar cei în vârstă Enders. În categoria Starterilor se încadrează Callie, o fată de șaisprezece ai cărui părinți au fost răpuși de aceste arme, și care vrea cu disperare să-și apere fratele mai mic. Banca de Corpuri era o speranță pentru ea, o sursă de bani accesibilă. Acum, populația vârstnică (Enderii) se putea bucura de tinerețe dacă își închiriau un corp. Cei de la bancă implantau cu ajutorul acestui sistem conștiința, memoriile bătrânilor în corpurile gazdă pentru o perioadă determinată care putea dura zile, săptămâni sau chiar luni. Callie era tânără, frumoasă, o gazdă perfectă pentru cei de la bancă. La cea de-a treia închiriere a corpului său i se oferea o sumă impresionantă ...

     Întorcându-mă acasă parcă aerul devenea din ce în ce mai greu. M-am lovit de un zid invizibil și mi-am îndreptat privirea spre felinarele bulevardului. Neclintit, pielea mea savura picăturile de ploaie reci, care au început să cadă. Ploaia-mi reamintea de zilele de primăvară și de vară în care ploua. Nu reușim să prețuim ce avem lângă noi și uneori preferăm să respingem. Oare această formă de  simpatie  va fi condamnată la un moment dat, sau chiar nu vrem să ne arătăm vulnerabili în fața celorlalți? Sub ploaia rece parcă mi-era bine, lumea parcă era doar în alb-negru, dar un impuls mi-a reamintit că viața nu se rezumă la acea răcire interioară. Nu avem nevoie neapărat de o persoană care să ne întindă o mână și să ne ajute să ne ridicăm din propria noastră mlaștină plină de regrete.       Ești sursa mea de fericire, dar câteodată să știi că nu-mi pot controla starea de spirit. Sentimentele mă cuprind și nu sunt de fiecare dată cele spera...