Îți țin în palme chipul și mă apropii de tine până ce spațiul dintre noi nu mai există. Câteodată te uiți în ochii mei, câteodată nu, pentru că ești timidă, dar de data aceasta preferi să te uiți. Ochii tăi negri sunt un abis, sunt misterele pe care vreau să le dezleg în timp. Îmi mut mâna dreaptă și cu ajutorul degetului mic îți conturez buzele. În viață trebuie să prețuim acele persoane care ne ating mai mult sufletul, decât trupul, și mă bucur să cunosc astfel de persoane.Uneori nu-mi vine să cred...de-a lungul anilor am întâlnit toate tipurile de persoane, doar pe cele potrivite nu. Prin ochii mei ești frumoasă indiferent de momentul zilei și n-o să las o zi să pară mai specială decât celelalte treisute șaizeci și patru cât mai are anul. Trandafiri, cadouri, ciocolată totul roșu în jur, doar că pentru mine totul pare artificial. De ce să fim atenți, de ce să ne grăbim să iubim doar în această zi? Nu știu ce-mi rezervă cu adevărat viitorul, dar iartă-mă dacă îți voi greși vreodată. Draga mea, eu te ador în fiecare zi, la naiba cu 14 februarie!
Comentarii
Trimiteți un comentariu