RECENZIE: Roșu, alb & sânge albastru de Casey McQuiston

„Nu ar fi trebuit să profiți de slăbiciunea mea și să te cuibărești în sufletul meu fără să ți-o permit.”

    După ce am terminat de vizionat sezonul 4 din The Crown, Roșu, alb & sânge albastru a fost o alegere potrivită pentru mine, pentru că tânjeam după o altă poveste de dragoste regală, interzisă.

Ce s-ar întâmpla dacă în 2016 alegerile prezidențiale din Statele Unite erau câștigate de o femeie? Ce-ar spune publicul dacă Primul Fiu al Americii n-ar iubi o femeie, ci un băiat? Romanul scriitoarei Casey McQuiston răspunde la aceste întrebări și la multe altele, reunind cele două surori „vitrege”, Statele Unite ale Americii și Regatul Unit, prin relația celor două personaje principale. Printre altele, Roșu, alb și sânge albastru este un roman cu o idilă interzisă care demonstrează că mrejele iubirii sunt misterioase și că acestea nu acționează în funcție de statutul social sau sex. 

„(...) am încercat să fiu fericit toată viața mea cretină. Dreptul meu dobândit la naștere este o țară, nu fericirea."

Romanul scriitoarei Casey McQuiston este o poveste de dragoste care se întinde pe două continente, iar pentru unii această idilă poate fi una atipică, pentru alții poate fi povestea ideală, iar pentru mine a fost o lectură care mi-a readus zâmbetul pe buze, fiindcă romanul este unul spumos, plin de umor, care pe lângă acese lucruri are un mesaj foarte important de transmis. Povestea de dragoste este una ambițioasă, pentru că scriitoarea reușește să șteargă cu buretele istoria în ceea ce privește alegerile prezidențiale ale Statelor Unite din 2016. Casey McQuiston îl șterge din ficțiunea sa pe Trump, iar în locul acestuia alegerile sunt câștigate de o femeie, care devine prima Președintă a Americii, Ellen Claremont. Alături de cei doi copii, Ellen dorește să câștige și cel de-al doilea mandat la alegerile din 2020, doar că Alex, fiul președintei, are un inamic, iar acela este Henry, Prințul de Wales. Ura lui Alex pentru Prințul de Wales se transformă încet-încet într-o prietenie, care mai apoi conduce la ceva mai serios, o relație. Alex începe să se redescopere pe sine pentru că este pus în postura aceasta pentru prima dată, să fie atras de un băiat și în același timp află că Henry a dus această viață în secret de foarte mult timp. Relația acestora pune în pericol viitorul Președintei Claremont și în același timp viitorul Monarhiei, pentru că Henry și Alex nu realizează de la bun început cât de departe va ajunge relația lor.

„Și tu mi-ai ancorat viața oricât ar fi ea de scurtă. Nu m-ai prins: mereu am fost o cometă nebună; dar m-ai ancorat. M-am învârtit în jurul tău ca un satelit preț de o lună, dar mă voi desprinde încurând, o stea întunecată pe orbita pe care tu vei arde.”

Cu toate că romanul este un romance, scriitoarea reușește să pună în evidență sau să schimbe anumite percepții despre oamenii din coducerea statului sau originea acestora. Actuala Președintă a Americii este din Statul Texas și face parte din partidul democrat. Prin acest detaliu scriitoarea reușește să schimbe percepția asupra Texasului sau să planteze un sânbure de speranță în ceea ce privește schimbarea, pentru că acest stat este văzut de mulți ca unul privilegiat, republican, dominat de vechile legi și percepții. 

Un motiv popular în momentul de față în cărțile romance este cel enemy-to-lovers, care este prezent și aici prin proiecția relației lui Alex cu Henry, iar din punctul meu de vedere, scriitoarea a reușit să-l exploreze într-un mod unic în roman și anume din prisma această a statului social și politic pe care îl au cei doi. 

Mi-a plăcut enorm că de la bun început sunt menționate alte figuri politice care au locuit la Casa Albă, raportându-se la familia actuală Claremont și cum aceasta este diferită față de anumite familii. De asemenea umorul este pregnant și este atât conversațional, cât și situațional, iar unele scene sunt memorabile din acest punct de vedere. 

Roșu, alb și sânge albastru este un roman amuzant, un romance LGBTQ+ cu rădăcini politice, pe care îl recomand atât adolescenților târzii, cât și adulților, pentru că scriitoarea reușește în cateva sute de pagini să te facă să zâmbești, să descoperi o altă perspectivă asupra liderilor și tinerilor în general și să te facă să te gândești cât de mult înseamnă dragostea, atunci când îți poate fi furată din cauza tradiției, conservatorismului sau din cauza publicului care nu ar accepta altceva pe lângă ce li s-a transmis că este „normal”.

Nota: 10+/10 

Titlu: Roșu, alb & sânge albastru 

Autor: Casey McQuiston

Editura: Editura Corint (Leda Edge)

Recenzie: Claudiu