Treceți la conținutul principal

RECENZIE: Rețeaua șoaptelor de Chandler Baker Recenzie

„Dacă ne-ați fi ascultat, nimic din toate acestea nu s-ar fi întâmplat.”



   Având în vedere mișcarea #MeToo și numeroasele confesiuni din ultimii ani, Rețeaua șoaptelor nu mai pare ficțiune, ci mai degrabă un scenariu probabil încă prezent în anumite țări sau părți ale globului sau chiar o adaptare a trecutului pentru multe femei din majoritatea industriilor. Romanul expune mediul de lucru în compania Truviv, unde Sloane, Ardie, Grace, Katherine și Rosalita împărtășesc același coșmar. Totul a început când directorul companiei a decedat subit și Ames Garret a ocupat funcția. Noul director creează o tensiune între femei, acestea ajungând la concluzia că trebuie să se protejeze una pe alta. Katherine este cea mai nouă în acest mediu de lucru și cea mai vulnerabilă neștiind prin ce trec femeile în companie și de aceea Sloane încearcă să o protejeze. Dintre toate cele cinci femei, Rosalita este cea mai diferită dintre celelalte patru datorită muncii prestate și a faptului că este o mamă singură. 
    Naratorul anunță inițial că Ames Garret a devenit directorul companiei pentru că CEO-ul inițial a decedat, însă nu dezvăluie și identitatea persoanei care moare după ce noul director este anunțat. Un lucru concret este faptul că această moarte trebuie să aibă legătură cu una dintre personajele feminine.

„Vânătoarea feministă de vrăjitoare a făcut prima victimă și, iertați-mă, dar unde este strigătul de indignare al publicului? În această căutare a omului negru, care se pare că bântuie prin Dallas nestingherit, se pare că, la fel ca în Salem, cele care conduc atacul au fost alergice la faptele clare și concrete (probabil pentru că acestea nu există sau că sunt prea inoportune ca să poată fi repetate) și s-au concentrat, de fapt, pe felul în care acuzații le fac să se simtă.”

   Rețeaua șoaptelor este un roman care expune adevărata experiență a femeilor într-o companie, atunci când vine vorba de statutul lor în comparație cu cel al băbaților. Narațiunea expune un scenariu #MeToo, în care femeile încep să aibă grijă una de cealaltă pentru a nu cădea în mâinile bărbaților. Cu toate că mișcarea #Metoo este împotriva toxicității masculine, oferindu-le un prilej femeilor să-și expună traumele și agresorii, această mișcare este destinată oricărei persoane, nu doar femeilor, care a fost hărțuită sexual, din orice industrie. 
    Chandler Baker reușește să creeze o narațiune sub forma acestor mișcări sociale și în același timp să genereze o atmosferă de mister prin fragmentarea romanului cu părți ale unei anchete (transcrieri ale martorilor și suspecților) care urmăresc persoana vinovată pentru o crimă. Un lucru surprinzător pe care l-am observat când citeam cartea a fost decizia scriitoarei de a nara la persoana I plural, care poate fi un element definitoriu, prezentând totul ca un colectiv. Există o simetrie între începutul și sfârșitul romanului, și anume afirmația vocei narative trecând de la vulnerabilitate la o tărie și putere emoționantă. 
Dacă vă plac misterele, dacă v-a plăcut serialul Big Little Lies sau filmul Bombshell, Rețeaua șoaptelor este o carte pe care trebuie să o citiți, pentru că nu este doar un roman de ficțiune. De multe ori când citești o carte, te aștepți la final să ieși din universul ficțional, doar că știind toate celelalte cazuri expuse prin #Metoo, rămâi pe gânduri și te gândești la persoanele care au fost victime la rândul lor; poate multe dintre ele nu au spus nimănui, poate unele nu au fost crezute.

9.5/10 
Titlu: Rețeaua șoaptelor
Autor:  Chandler Baker
Editura: Editura Nemira (Armada)
Recenzie: Claudiu









Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Despre finalul Serialului The Vampire Diaries

Cu fiecare serial care se sfârșește mă simt din ce în ce mai secătuit de tinerețe, pentru că serialul de față am inceput să-l urmăresc încă de la primul sezon. Aveam de gând să public această postare exact după ce am vizualizat live episodul, dar nu am reușit să o finalizez din pricina tuturor sentimentelor pe care mi le-a transmis acest episod. Cu acest ultim episod pot confirma că ne-am întors la emoțiile primelor sezoane de aur. Micul joc oferit de Katherine și întoarcerea ei în serial ca antagonistă, pe care nu ai cum sa nu o îndrăgești și s-o urăști în același timp, l-am așteptat de foarte mult timp. Surpriza este că episodul nu a fost previzibil. Nu cred că sunt singurul care bănuia că Bonnie va muri, însă creatorii au ales altceva. Bonnie si-a regăsit încrederea și a salvat orașul împreună cu un alt personaj care a ademenit-o pe Katherine direct în bătaia flăcărilor iadului. Cred că replica ,,fight, love" a lui Enzo ne-au trezit sentimentele, iar când am

O serie de evenimente nefericite 1: Înneguratul început de Lemony Snicket Recenzie

Puteți comanda  romanul    de pe  Librăria Online Libris . Găsiți multe  c ărți de beletristică   și aveți transport gratuit acum dacă comandați de cel puțin 30 de lei, dacă nu, plătiți doar 4,99 de lei transportul. „Dacă vă plac poveștile cu final fericit, atunci poate ar fi mai bine să vă apucați de altă carte. În aceasta, nu doar că lipsește finalul fericit, dar nu există nici măcar un început fericit, iar între început și sfârșit sunt puține momente fericite.      O serie de evenimente fericite este o serie de cărți,care te surprinde de la început prin tonul și avertismentul din incipit. Înneguratul început ne introduce în lumea conturată de narator care ne prezintă de la bun început că aceast univers nu va fi unul cu un final fericit și că dacă suntem învățați cu o astfel de poveste, ar trebui să ne oprim din citit și să ne apucăm de o altă carte. Pe mine acest lucru m-a intrigat și mai mult și am riscat, asumându-mi acest avertisment.     Primul volum al seriei începe

De ce mă întrebați?

      Într-adevăr, lumea a luat-o razna și iubirea stă ascunsă printre colțurile lumii, de parcă existența ei ne-ar consuma. Putem fi de acord cu faptul că iubirea nu-i ușoară și că perioada dragostei este nedeterminată, dar dragostea nu este o știință sau vreo boală cu toate că ne putem scrie fiecare o rețetă când apar simptomele: fluturi în stomac, vise, atingeri și priviri pătrunzătoare. Reveria este benefică, dar nu visând la iubire ajungem să avem parte de ea, ci acționând.         Problema oamenilor din prezentul nostru este că nu mai acționează, oamenii nu mai speră și uneori ajung chiar să nu mai viseze. Nu condamn în totalitate această întorsătură pentru că adevărul este în fața ochilor noștri. Chiar și profa mea genială de latină mi-a dat dreptate, când am avut de făcut încă un eseu despre al 99-lea scriitor latin, care vorbea despre iubirea lui. Analizând fragmentele operei, mijloacele stilistice și sentimentele dăinuitoare, am ajuns să termin eseul mai spre seară. Citi