Treceți la conținutul principal

RECENZIE: Regina Albă de Philippa Gregory Recenzie


  Philipa Gregory ne relatează odată cu volumul „Regina Albă” o filă importantă din istoria secolului al XV-lea, din Anglia, îmbinând omogen atât date istorice reale, cu unele de natură ficțională, imaginate de autoare într-o manieră unică. 
    Firul narativ al evenimentelor ni se prezintă în mod cronologic, începând cu primavara anului 1464 și până a cea a anului 1485, astfel încât putem observa ipostazele evolutive ale tuturor personajelor importante, în cele mai intime ipostaze. 
    Figura centrală dominantă este cea a Elizabethei de Woodville, care în fază inițială ne este ilustrată în condiția ei de femeie văduvă, cu doi copii și fără un sprijin material sigur. Conştientă de statutul social actual precar, aceasta este determinată și fermă să ia inițiativă pentru asigurărea propriului viitor, cât și al fiilor ei, printr-o căsătorie avantajoasă. În demararea acestui scop un rol esențial îl constituie mama acesteia - practicantă a magiei, ea fiind cea cu care plănuiește orice viitor pas, pe care îl săvârșește.

„O parte din mine, femeie tânără ce sunt, ar vrea să dea fuga în casă, să se arunce pe pat și să plângă până adoarme. Dar nu fac asta. Nu sunt ca surorile mele, care râd din nimic și lăcrimează din nimic. Ele sunt fete cărora li se întâmplă un lucru sau altul și pun totul la inimă. Eu însă mă port așa cum mi-o cere știința faptului că sunt mai mult decât o copilă prostuţă. Sunt fiica unei zeițe a apei. Sunt o femeie cu apa în vene și cu putere în educația ce mi-a fost dată. Sunt o femeie care face lucrurile să se întâmple și încă nu sunt învinsă.”

Un prim pas, pe care îl săvârșește și poate cel de o importanță capitală, este reușita prin metode nu tocmai ortodoxe, să îl cucerească pe Regele Eduard al Angliei. Însă acest nou statut de regină, nu îi aduce numai avantaje uimitoare, cât mai ales dușmani și multe primejdii menite să o doboare sau să o elimine, în cel mai scurt timp. Și nu puține sunt momentele de cumpănă extreme, pe care Regina le depășește, dovedindu-se a fi demnă de statutul pe care îl ocupă, dar nu uită, în același timp să și apere și protejeze copii, cu ultimile forțe. Se dovedește a fi puternică și greu de doborât, fapte ce îi vor înverșuna și mai dur dușmani.
 Ceea ce mi-a plăcut extrem de mult a fost atmosfera atât de fidel creată, autentică care m-a transpuns atât de aproape de lumea conturată, de personaje și datorită autoarei pot afirma că am primit și justificări pentru unele fapte de natură extremă, pe care personajele le săvârșesc pentru dobândirea propriile avantaje. Volumul de față ne deschide și perspectiva de viitor asupra uneia dintre fiicele reginei, cea care nu doar că îi poartă și numele, dar care moștenește aceeași dârzenie, fiind dominată de aceeași dorința de a-și îndeplini toate planurile, precum mama și bunica ei. Ni se dezvăluie o nouă generație ce vine din urmă, însă care poartă în sine același sânge ca și al zeiței apei. Se continuă nararea acestor evenimente de natură istorică și în viitoarele sale volume, autoarea aducându-ne în prim-plan alte și alte figuri remarcabile altături de intrigi greu de depășit. 

 ,,Se întoarce brusc spre fereastră și preț de o clipă îmi aduce aminte de mama mea, bunica ei. Are aceeași hotărâre - o văd cum chibzuieşte intens care ar fi cea mai bună cale de urmat. Și mi spun, pentru prima oară, că Elizabeth se transformă într-o femeie de temut. Nu mai e fetița.”

    Un lucru demn de menționat mai este și faptul că acestă carte a fost ecranizată în mini seria The White Queen (2013), care ne aduce și mai aproape de intimitățile secolului prin atmosfera creeată, costume cât și prin imaginea autentică asupra lumii ce ne este descrisă detaliat. Asemănător cu romanul, și mini seria a fost extrem de dinamică prin succesiunea de întâmplări captivante și răsturnări de situații imprevizibile.
The White Queen (2013)
      După vizionarea The White Queen  a venit rândul lui The White Princess (2017), ce continuă într-o manieră identică desfășurarea evenimentelor, care te absoarbe în firul narativ unic, verosimil, dar și pe alocuri ficțional. Felul în care sunt conturate cele doua eroine principale este deosebit, sunt extrem de puternice, frumoase și vulnerabile, fapte ce le fac să fie cu atât mai mult plăcute, reale și empatice.
The White Princess (2017)


Nota: 10+/10 

Titlu: Regina Albă
Autor: Philippa Gregory
Editura: Polirom
Recenzie: Simona

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Despre finalul Serialului The Vampire Diaries

Cu fiecare serial care se sfârșește mă simt din ce în ce mai secătuit de tinerețe, pentru că serialul de față am inceput să-l urmăresc încă de la primul sezon. Aveam de gând să public această postare exact după ce am vizualizat live episodul, dar nu am reușit să o finalizez din pricina tuturor sentimentelor pe care mi le-a transmis acest episod. Cu acest ultim episod pot confirma că ne-am întors la emoțiile primelor sezoane de aur. Micul joc oferit de Katherine și întoarcerea ei în serial ca antagonistă, pe care nu ai cum sa nu o îndrăgești și s-o urăști în același timp, l-am așteptat de foarte mult timp. Surpriza este că episodul nu a fost previzibil. Nu cred că sunt singurul care bănuia că Bonnie va muri, însă creatorii au ales altceva. Bonnie si-a regăsit încrederea și a salvat orașul împreună cu un alt personaj care a ademenit-o pe Katherine direct în bătaia flăcărilor iadului. Cred că replica ,,fight, love" a lui Enzo ne-au trezit sentimentele, iar când am

O serie de evenimente nefericite 1: Înneguratul început de Lemony Snicket Recenzie

Puteți comanda  romanul    de pe  Librăria Online Libris . Găsiți multe  c ărți de beletristică   și aveți transport gratuit acum dacă comandați de cel puțin 30 de lei, dacă nu, plătiți doar 4,99 de lei transportul. „Dacă vă plac poveștile cu final fericit, atunci poate ar fi mai bine să vă apucați de altă carte. În aceasta, nu doar că lipsește finalul fericit, dar nu există nici măcar un început fericit, iar între început și sfârșit sunt puține momente fericite.      O serie de evenimente fericite este o serie de cărți,care te surprinde de la început prin tonul și avertismentul din incipit. Înneguratul început ne introduce în lumea conturată de narator care ne prezintă de la bun început că aceast univers nu va fi unul cu un final fericit și că dacă suntem învățați cu o astfel de poveste, ar trebui să ne oprim din citit și să ne apucăm de o altă carte. Pe mine acest lucru m-a intrigat și mai mult și am riscat, asumându-mi acest avertisment.     Primul volum al seriei începe

De ce mă întrebați?

      Într-adevăr, lumea a luat-o razna și iubirea stă ascunsă printre colțurile lumii, de parcă existența ei ne-ar consuma. Putem fi de acord cu faptul că iubirea nu-i ușoară și că perioada dragostei este nedeterminată, dar dragostea nu este o știință sau vreo boală cu toate că ne putem scrie fiecare o rețetă când apar simptomele: fluturi în stomac, vise, atingeri și priviri pătrunzătoare. Reveria este benefică, dar nu visând la iubire ajungem să avem parte de ea, ci acționând.         Problema oamenilor din prezentul nostru este că nu mai acționează, oamenii nu mai speră și uneori ajung chiar să nu mai viseze. Nu condamn în totalitate această întorsătură pentru că adevărul este în fața ochilor noștri. Chiar și profa mea genială de latină mi-a dat dreptate, când am avut de făcut încă un eseu despre al 99-lea scriitor latin, care vorbea despre iubirea lui. Analizând fragmentele operei, mijloacele stilistice și sentimentele dăinuitoare, am ajuns să termin eseul mai spre seară. Citi