Oceanul de la capatul aleii de Neil Gaiman Recenzie
Această carte mi-a fost oferită de această librărie online, căreia îi mulțumesc mult. Puteți comanda cărți online, printre care și Oceanul de la capătul aleii. Găsiți și o mulțime de cărți în limba engleză. Atenție! TRANSPORTUL gratuit la orice comandă acum!
"Amintirile mele din copilărie sunt foarte limpezi...Știam lucruri cumplite. Dar știam și că nu trebuie să-i las pe adulți să știe că știu. S-ar fi îngrozit." -Maurice Sendak, dialog cu Art Spiegelman, The New Yorker, 1993.
"Amintirile mele din copilărie sunt foarte limpezi...Știam lucruri cumplite. Dar știam și că nu trebuie să-i las pe adulți să știe că știu. S-ar fi îngrozit." -Maurice Sendak, dialog cu Art Spiegelman, The New Yorker, 1993.
Personajul principal, al noului roman semnat de Neil Gaiman este un adult, care s-a întors în orașul natal pentru a asista la o înmormântare. Personajul principal, al cărui nume nu ne este dezvăluit, își aduce aminte de casa în care a locuit împreună cu sora și părinții lui, dar ce-l frământă cel mai tare este ce i s-a întâmplat la vârsta de șapte ani. La doar șapte ani a făcut cunoștință cu moartea și a trecut prin niște experiențe care depășesc granițele realității. Totul a început când un bărbat a furat mașina familiei lui și s-a sinucis pe locul din spate. Această sinucidere a permis unei creaturi dintr-un univers fantastic să pătrundă în lumea reală. Personajul nostru așa a întâlnit-o pe Lettie, o fată mai mare decât el, care i-a explicat de ce se întâmplă diferite lucruri după acea sinucidere. În spatele casei în care locuia Lettie, se afla un iaz, pe care îl considera un ocean. Oceanul de la capătul aleii era un univers fantastic, care lua vieți și le înapoia cândva. Lettie îl ajută, îl protejează pe băiat de pericolele de la tot colțul, care adulții nu le percep, nu le văd. Oceanul de la capătul aleii este o enumerație de simboluri, momente fantastice specifice copilăriei, care au dus la maturizare.
"Sunt artist, uneori creez piese de artă adevărată, iar asta umple golurile din viața mea. Pe unele; nu pe toate."
"Bănuiesc că o poveste contează doar în măsura în care personajele sale se schimbă. Dar eu aveam șapte ani când s-au întâmplat toate astea și am rămas la fel ca la început, nu-i așa? E valabil și pentru toți ceilalți. Oamenii nu se schimbă.
Și totuși, unele lucruri s-au schimbat."
Romanul Oceanul de la capătul aleii este un roman pentru publicul adult, despre viziunea unui bărbat asupra copilăriei. Personajul principal se întoarce pe pământul natal și memoriile trecutului îi sunt declanșate și nu este sigur de ceea ce își amintește. De mic era un băiat căruia îi plăcea să citească și credea în bine, și magie, chiar dacă familia lui n-avea să-l creadă. Mesajul romanului este de fapt copilăria, faptul că unii rămân copii pentru că au avut o copilărie de neuitat sau copilăria i-a făcut să fugă de univers, magie și să pătrundă în realitate, să se maturizeze. Omiterea numelui personajului principal este o trăsătură modernă și demonstrează faptul că personajul principal este unul universal.
Temele romanului sunt variate datorită faptului că Neil Gaiman a unit două specii diferite, romanul cu basmul și de aici rezultă o gamă largă de teme cum ar fi: fabulosul, moartea, copilăria, prietenia, familia.
Structura romanului este modernă pentru că în prolog și epilog avem parte de planul prezentului, când personajul principal este adult, iar miezul romanului este relatarea personajului despre experiențele sale din copilărie.
Conflictul evident din carte este cel dintre bine și rău, specific basmului, dar avem parte de conflictul dintre condiția umană, moartea și viața, universul fantastic. Lecturarea acestui roman va fi una plină de surprize; trebuie să vă așteptați la ce nu vă așteptați. Romanul este unul simbolic, care poate fi interpretat în multe feluri, iar Neil Gaiman a vrut să transmită un mesaj cititorului. Dacă la final o să vă puneți întrebări, atunci munca autorului a dat roade, pentru că acesta a fost și scopul. Din punctul meu de vedere această carte este o concentrație de elemente, simboluri și teme, care o să vă aducă aminte de copilărie și gândirea inocentă pe care o aveați când erați mici. Titlul este unul frumos, l-am interpretat în fel și chip înainte să citesc romanul, iar acum după ce-am terminat de citit și ultima pagină, pot să spun că fiecare avem parte de un ocean plin de vise, speranțe, idei și imaginație.
Nota: 9.5/10
Autor: Neil Gaiman
Titlu: Oceanul de la capătul aleii
Editura: Paladin (Art)
Recenzie: Claudiu
Comentarii
Trimiteți un comentariu