CUPA CARTILOR - Etapa 2 - Runda 8 - Lupii din Mercy Falls VS Jocurile Foamei
Lupii din Mercy Falls de Maggie Stiefvater
Numar volume: 3 (serie completa)Numar volume aparute la noi: 2
An aparitie 2011
Editura: RAO
"în aer plutea un miros de cuvinte necitite"
Grace avea unsprezece ani în iarna când a fost smulsă din curtea casei ei de către lupi. Aproape a murit atunci… Tot ce își amintește în afară de frigul cumplit, sunt ochii de un galben uimitor ai unuia dintre ei: lupul ei. I s-a părut că l-a văzut, în fiecare iarnă de atunci, mereu acolo, la marginea pădurii. A încercat timp de șase ani să înfrângă distanța dintre ei, dar fără succes.
Sam iși amintește în detaliu acea zi în care a salvat din ghearele haitei cea mai frumoasă fată. Nici el nu știe ce l-a determinat să aleagă viața ei în locul vieții lui și a haitei. De atunci a urmărit-o mereu, pe timpul iernii, în forma lui de lup, de la marginea pădurii. Parfumul mâinii ei de zahăr, unt și sare, nu l-a părăsit niciun moment, astfel încât a recunoscut-o imediat, când a pășit în librărie. Nu a îndrăznit să o privească direct, știind că dacă ea l-ar fi zărit, i-ar fi recunoscut ochii inconfundabili.
Vârcolacii lui Maggie Stiefvater sunt deosebiți. Ei se transformă sezonier, iarna devin lupi iar vara oameni, pana când ajung la maturitate și rămân lupi definitiv. Pentru Sam, acesta este ultimul an.
Când credeau că nu mai e posibil să se întâlnească vreodată, destinul are alte planuri. Sam este rănit, iar instinctul îl împinge să-și reia forma umană în ciuda temperaturii scăzute și să se refugieze în curtea casei lui GraceDe aici pornește o bătălie impresionantă contra naturii, în care el trebuie să lupte pentru a rămâne om. În această luptă primordială pentru supraviețuirea omului şi controlul fiarei ea îi stă alături, puternică şi decisă, oferindu-i o şansă.
Când credeau că nu mai e posibil să se întâlnească vreodată, destinul are alte planuri. Sam este rănit, iar instinctul îl împinge să-și reia forma umană în ciuda temperaturii scăzute și să se refugieze în curtea casei lui GraceDe aici pornește o bătălie impresionantă contra naturii, în care el trebuie să lupte pentru a rămâne om. În această luptă primordială pentru supraviețuirea omului şi controlul fiarei ea îi stă alături, puternică şi decisă, oferindu-i o şansă.
Sam este băiatul pe care și-l dorește orice fată: romantic, sensibil, cu o fire de artist și cu un respect deosebit față de Grace. Nu poți să nu-l îndrăgești. Relația dintre cei doi pare foarte reală și completă. Orice moment petrecut împreună devine prețios și pentru cititori.
Unicitatea lui Sam şi Grace este subliniată prin faptul că ei sunt diferiți chiar şi de cei din a căror specie fac parte. Prietenele lui Grace şi restul lupilor din haita lui Sam sunt superficiali şi se lasă conduşi în mare parte de capricii şi instincte, având un comportament imatur față de ei.
Fior este o poveste de dragoste, narată alternativ din punctul de vedere al celor doi eroi, ceea ce îi conferă un plus de naturalețe și romantism, permițând cititorului să vadă povestea şi să trăiască sentimentele amândurora.
Stilul autoarei este împletit cu poezie, dar are și un lirism global, într-un cuvânt este fermecător. Este un stil clasic, profund, deosebit şi care este cu siguranță unul dintre punctele forte ale seriei. Dialogurile sunt naturale şi cursive, iar atmosfera creată e atât de palpabilă încât parcă te doare.
Trebuie să votați Lupii din Mercy Falls pentru că este o poveste plină de sensibilitate, de iubire pură, adolescentină. Vârcolacii lui Maggie nu sunt invincibili, ci au aceleași calități și defecte umane și sunt la fel de vulnerabili ca dușmanii lor, oamenii.
Unicitatea lui Sam şi Grace este subliniată prin faptul că ei sunt diferiți chiar şi de cei din a căror specie fac parte. Prietenele lui Grace şi restul lupilor din haita lui Sam sunt superficiali şi se lasă conduşi în mare parte de capricii şi instincte, având un comportament imatur față de ei.
Fior este o poveste de dragoste, narată alternativ din punctul de vedere al celor doi eroi, ceea ce îi conferă un plus de naturalețe și romantism, permițând cititorului să vadă povestea şi să trăiască sentimentele amândurora.
Stilul autoarei este împletit cu poezie, dar are și un lirism global, într-un cuvânt este fermecător. Este un stil clasic, profund, deosebit şi care este cu siguranță unul dintre punctele forte ale seriei. Dialogurile sunt naturale şi cursive, iar atmosfera creată e atât de palpabilă încât parcă te doare.
Trebuie să votați Lupii din Mercy Falls pentru că este o poveste plină de sensibilitate, de iubire pură, adolescentină. Vârcolacii lui Maggie nu sunt invincibili, ci au aceleași calități și defecte umane și sunt la fel de vulnerabili ca dușmanii lor, oamenii.
(Bibliophile Mystery)
***
Numar volume: 3 (serie completa)
Numar volume aparute la noi: 3
An aparitie: 2009
Editura: NEMIRA
Cu atâta publicitate în jurul acestei serii, este destul de greu sa i se facă o prezentare justă. A fost citită şi răscitită, iar taberele s-au format deja. Este o poveste comună, superficială zic cei cărora nu le-a plăcut şi o serie fenomenală zic cei care s-au declarat partizanii ei. Se poate considera aşadar că primul merit al seriei este faptul că a iscat discuţii. Astfel mulţi au citit-o, mulţi au dezbătut pe marginea ei şi aproape toţi au susţinut-o.
Unii au acuzat-o (sau doar au arătat cu degetul) că nu e după o idee originală. S-au vehiculat multe cărţi, povestiri şi filme cu subiecte asemănătoare. În aceste condiţii, seria are încă un merit: nu e o reproducere oarecare, ci o ridicare la un nivel superior sau o altă viziune asupra aceluiaşi obiectiv. Ca în căsătorie – toate încep cu aceleaşi tradiţii, după aproximativ acelaşi tipar, dar nu toate ajung să fie căsătorii fericite. Ceva vechi şi ceva împrumutat – ideea de început, ceva nou – originalitatea, imaginaţia şi talentul scriitoricesc al autoarei, ceva albastru – speranţa care totuşi îi rămâne: Katniss şi Peeta.
Jocurile foamei atinge multe aspecte delicate dintre care unul ar fi sacrificiul de sine întâlnit nu doar la Katniss, ci la multe dintre personajele prezentate. Autoarea face cititorul să se întrebe pentru cine sau în ce scop ar putea face el un asemenea gest, cine şi ce merită un asemenea sacrificiu. Apoi, subtil, prin evenimente de proporţii variate, cititorul este făcut să se întrebe până unde ar merge şi ce ar fi dispus să facă pentru a supravieţui şi dacă ar mai putea trăi cu el însuşi după aceasta. Nu se știe dacă există o limită între bine şi rău, unde este aceasta şi dacă pentru a face un bine îţi este permis să faci un rău. Nu știm dacă există predestinare sau oamenii îşi pot croi singuri soarta, dacă poate fi schimbat ceva şi care este costul acestei schimbări.
Seria îndeplineşte foarte bine rolul distopiilor, anume acela de a trage semnale de alarmă. Semnale tăcute rezonează în subconştientul cititorului, semnale ale unei societăţi bolnave dar aparent ideală sau soluţie - pedeapsă optimă pentru un rău anterior, soluţie care este viciată de factorul uman sau de însăşi esenţa eronată a soluţiei în sine. Această societate este fundalul în care se îmbrăţişează elementele de acţiune pură, eliberarea socială, povestea de dragoste şi lupta împlinirii acestora.
Personajele evoluează, şi capătă noi valenţe. Katniss pierde uşor, uşor controlul pe care îl are asupra a ceea ce se întâmplă şi ajunge să fie manipulată chiar de cei care trebuie s-o protejeze – scopul scuză mijloacele? Peeta, din băiatul timid şi nestrălucitor, ajunge să înţeleagă mai bine şi mai repede ceea ce se întâmplă, să se implice în mod voit în revolta ce devine şi a lui şi să-i fie sprijin lui Katniss. Gale se lasă prins în luptele de eliberare şi anumite decizii îl îndepărtează de ea. Cei ce sunt sortiţi să devină noii lideri sunt chiar mai răi decât cei vechi, iar Snow capătă „faţă umană”.
Personajele secundare îşi au rolul lor bine determinat ce amuţesc cititorul. Soarta lor, a fiicei primarului, a lui Cray, Darius, Prim, Cinna, învingătorii jocurilor anterioare şi a tuturor celorlalţi care pierd câte ceva din ei, îşi lasă o amprentă puternică şi capătă valoare de simbol.
Trebuie s-o votaţi pentru că este o lecţie despre ceea ce nu trebuie să lăsăm să se întâmple, despre dragoste şi sacrificiu, despre prietenie şi despre cum ar trebui să fim, despre pasiunea luptei, despre eliberare şi supravieţuire, despre ceea ce ne deosebeşte şi despre ceea ce ne face umani.
Unii au acuzat-o (sau doar au arătat cu degetul) că nu e după o idee originală. S-au vehiculat multe cărţi, povestiri şi filme cu subiecte asemănătoare. În aceste condiţii, seria are încă un merit: nu e o reproducere oarecare, ci o ridicare la un nivel superior sau o altă viziune asupra aceluiaşi obiectiv. Ca în căsătorie – toate încep cu aceleaşi tradiţii, după aproximativ acelaşi tipar, dar nu toate ajung să fie căsătorii fericite. Ceva vechi şi ceva împrumutat – ideea de început, ceva nou – originalitatea, imaginaţia şi talentul scriitoricesc al autoarei, ceva albastru – speranţa care totuşi îi rămâne: Katniss şi Peeta.
Jocurile foamei atinge multe aspecte delicate dintre care unul ar fi sacrificiul de sine întâlnit nu doar la Katniss, ci la multe dintre personajele prezentate. Autoarea face cititorul să se întrebe pentru cine sau în ce scop ar putea face el un asemenea gest, cine şi ce merită un asemenea sacrificiu. Apoi, subtil, prin evenimente de proporţii variate, cititorul este făcut să se întrebe până unde ar merge şi ce ar fi dispus să facă pentru a supravieţui şi dacă ar mai putea trăi cu el însuşi după aceasta. Nu se știe dacă există o limită între bine şi rău, unde este aceasta şi dacă pentru a face un bine îţi este permis să faci un rău. Nu știm dacă există predestinare sau oamenii îşi pot croi singuri soarta, dacă poate fi schimbat ceva şi care este costul acestei schimbări.
Seria îndeplineşte foarte bine rolul distopiilor, anume acela de a trage semnale de alarmă. Semnale tăcute rezonează în subconştientul cititorului, semnale ale unei societăţi bolnave dar aparent ideală sau soluţie - pedeapsă optimă pentru un rău anterior, soluţie care este viciată de factorul uman sau de însăşi esenţa eronată a soluţiei în sine. Această societate este fundalul în care se îmbrăţişează elementele de acţiune pură, eliberarea socială, povestea de dragoste şi lupta împlinirii acestora.
Personajele evoluează, şi capătă noi valenţe. Katniss pierde uşor, uşor controlul pe care îl are asupra a ceea ce se întâmplă şi ajunge să fie manipulată chiar de cei care trebuie s-o protejeze – scopul scuză mijloacele? Peeta, din băiatul timid şi nestrălucitor, ajunge să înţeleagă mai bine şi mai repede ceea ce se întâmplă, să se implice în mod voit în revolta ce devine şi a lui şi să-i fie sprijin lui Katniss. Gale se lasă prins în luptele de eliberare şi anumite decizii îl îndepărtează de ea. Cei ce sunt sortiţi să devină noii lideri sunt chiar mai răi decât cei vechi, iar Snow capătă „faţă umană”.
Personajele secundare îşi au rolul lor bine determinat ce amuţesc cititorul. Soarta lor, a fiicei primarului, a lui Cray, Darius, Prim, Cinna, învingătorii jocurilor anterioare şi a tuturor celorlalţi care pierd câte ceva din ei, îşi lasă o amprentă puternică şi capătă valoare de simbol.
Trebuie s-o votaţi pentru că este o lecţie despre ceea ce nu trebuie să lăsăm să se întâmple, despre dragoste şi sacrificiu, despre prietenie şi despre cum ar trebui să fim, despre pasiunea luptei, despre eliberare şi supravieţuire, despre ceea ce ne deosebeşte şi despre ceea ce ne face umani.
(Bibliophile Mystery)
Puteti vota pana pe 30 iunie la ora 24.00
Pentru a vedea rezultatele rundelor anterioare intrati AICI
Pentru a vedea rezultatele rundelor anterioare intrati AICI
*CUPA CARTILOR este parte a campaniei "Viata Cartilor - Sustineti piata de carte din Romania"
@Carti Alese
Serios, sunteti nebuni(la sensul bun) . Catile astea sunt minunate si ne puneti sa alegem intre ele..:(
RăspundețiȘtergereAmbele carti sunt foarte bune, dar doar una poate sa treaca in etapa urmatoare asa ca alegerea mea e Jocurile Foamei.
RăspundețiȘtergereGrea alegere. Nu am apucat sa citesc niciuna dintre carti dar planuiesc sa le citesc in aceasta vara. Am votat Jocurile foamei
RăspundețiȘtergereNu ştiu de ce presimt că o să câştige Jocurile Foamei. Adică mi s epare nedrept faţă de Lupii din Mercy Falls, având în vedere că Jocurile Foamei sunt super tari şi super îndrăgite şi taotă lumea ştie de ele :)) Eu am votat Jocurile Foamei :D
RăspundețiȘtergereDefinitiv, Jocurile Foamei...
RăspundețiȘtergereFior... :)) Mie cel putin seria Lupii din Mercy Falls imi place :D
RăspundețiȘtergereAm vazut cartea Fior cu mult timp in urma si m-a atras din prima.As vota pentru fior :d
RăspundețiȘtergere