RECENZIE: Spulberă-mă de Tahereh Mafi Recenzie

  Autoarea Tahereh Mafi construiește odată cu primul volum din Atingerea lui Juliette, o distopie o lumii înconjurătoare - care deși pare situată într-un viitor îndepărtat nouă, la o lectură mai atentă pare desprinsă din realitatea imediată. Universul narat ni se descrie ca fiind unul manipulat, modificat și uneori de nerecunoscut, în așa fel încât traiul pământenilor devine unul dificil, aproape imposibil de dus. Se produc modificări asupra alimentației, care nu mai este nutritivă, ci artificială, animalele sunt tratate nefiresc și sunt flămânde, vremea este instabilă, vegetația e distrusă total, transportul public nu mai există. Tot în aceeași manieră, întreaga populație este monitorizată de cei ce dețin puterea, bătrânii și bolnavii trebuiesc eliminați, pentru ca cei puternici, să reprezinte noua populație. Cea responsabilă pentru toate aceste lucruri este Restaurația, care a preluat controlul asupra societății, dorindu-și o insturare a unei lumi noi, extremiste și reducerea numărului populației drastic.
 În tot acest univers crunt, autoarea ne introduce personajul principal al seriei, Juliette, care nu este o femeie deloc obișnuită. Aceasta a fost marginalizată de societate și de familie, din cauza abilității ei neobișnuite. La paisprezece ani este închisă într-un ospiciu, pentru că reprezenta un pericol major pentru societate. Atingerea ei devine letală pentru orice intră în contact cu ea, atingerea putând provoaca moartea, dar nimănui nu-i pasă atât timp cât e izolată și nu e nimeni în preajma ei. Pe scurt, Julliette devine lipsită de speranță, dorește ca tot chinul existenței ei să se sfârșească, în cel mai scurt timp. Însă totul ia o întorsătură imprevizibilă odată cu apariția noului ei coleg de celulă. Numele lui e Adam, iar ea îl cunoștea... De aici, personajul noastru își găsește un aliat cu care va începe o aventură inițiatică uluitoare, plină de întorsături de situație și întâmplări imprevizibile, menite să o schimbe și să o transforme într-o eroină a lumii care a respins-o. 

„Am început să tremur. Corpul meu se lupta deodată cu o vâltoare de sentimente creierul mi-e îmbolnăvit de lumea pe care o pierd și îndurerat de băiatul asta care nu își aduce aminte de mine. Stiloul cade pe podea, iar eu strâng pătura atât de tare, că mă tem să n-o rup. Gheața îmi taie pielea, groaza mi se coagulează în vene. N-am crezut niciodată că avea să devină atât de rău. N-am crezut că niciodată ca restaurația va duce lucrurile atat de departe."

 "Soarele e o chestie arogantă, care lasă mereu lumea în urmă când se plictisește de noi. Luna e o prietenă loială. Nu pleacă niciodată. E mereu acolo, veghind, neclintită, știindu-ne în momentele noastre bune și rele, schimbându-se întotdeauna, așa cum facem și noi. În fiecare zi e o versiune diferită a ei însăși. Uneori slabă și palidă, alteori puternică și plină de lumină. Luna înțelege ce înseamnă să fii om. Șovăielnic. Singur. Pătruns de imperfecțiuni.”

"Lumea e plată. Știu asta deoarece am fost aruncată de pe marginea ei și am încercat să mă agăț de ea vreme de șaptesprezece ani. Am încercat, vreme de 17 ani, să mă cațăr înapoi pe ea, dar e aproape imposibil să învingi gravitația când nimeni nu vrea să-ți întindă o mână de ajutor."

  Primul roman din seria Atingerea lui Juliette m-a introdus într-un univers fictiv, uluitor și șocant prin realitățile pe care autoarea le descrie. Pe parcursul acestuia, am putut identifica multe pararele între gândurile contradictorii pe care protagonista le are (aflate din jurnalul ei) și cele pe care le rostește cu voce tare. Autoare ne face să empatizăm foarte mult cu Juliette, prin faptul că ne relatează toate intimitățile vieții acesteia, de la copilăria tristă, lipsită de afecțiune din partea părinților, marginalizarea de către societății, exilul tragic pe care îl ispășește în închisoare, dar și prin sentimente ca frica, suferința, dragostea, curajul de a merge mai departe. Am adorat pasajele descriptive în care cei doi protagoniști interacționau timid dar pasional și modul în care se țese relația dintre cei doi. Împreună cu Adam, protajonista romanului cunoaște ce înseamnă dragostea, fericirea și curajul, trăiri care deși par firești pentru unii, pentru ea reprezentau o necunoscută. Este o carte plină de aventură și suspans, care nu-ți lasă prea mult timp de odihnă, prin multele încercări parcurse de eroină. Am identificat chiar mai multe stadii evolutive, prin care aceasta trece, pe care autoarea le continuă și în volumul doi, volume pe care cu siguranță le voi înclude în lecturile mele viitoare.

Nota: 10/10 
Titlu: Spulberă-mă 
Autor: Tahereh Mafi 
Editura: Editura Corint (Leda Edge)
Recenzie: Simona și Claudiu