Drood de Dan Simmons Recenzie

Această carte am primit-o de la Editura Nemira. Puteți comanda această cartea de pe site-ul Editurii Nemira.

Cel mai iubit scriitor al secolului al XIX-lea, Charles Dickens are parte de o experiență șocantă. Pe 9 iunie 1865 scriitorul călătorea cu trenul, doar că nu au au ajuns cu bine la destinație, cel puțin nu toți. Trenul a deraiat și multe vagoane au fost zdrobite, înghițite de apa viaductului, dar Charles Dickens a fost norocos și vagonul său nu a fost afectat în totalitate. Ieșind în siguranță din vagon, împreună cu ceilalți călători, Dickens încearcă să ajute victimele și să găsească supraviețuitori, doar că atunci zărește o figură întunecată. Îmbrăcat într-o mantie neagră, cu un joben pe cap, acesta i s-a adresat. Îl chema Drood și cu siguranță nu era om; era palid, fără două degete și bântuia locul plin de victime, de parcă le fura sufletul. Acest accident, îl afectează pe scriitor, dar cel mai mult l-a afectat acest Drood. 

Dickens i se destăinue lui Wilkie Collins, prietenul lui cel mai bun și pornesc într-o călătorie plină de mister și groază. Mahalalele erau preferate de scriitor, iar mulți oameni spun că-l știu pe acest mort-viu, Drood, doar că el nu este nou în Londra, este prezent de zeci de ani... Mulți se tem de acesta, iar trecutul lui este îngrozitor. Bărbatul era un criminal, tâlhărea oamenii pentru a face rost de bani, dar în timp ce era pasager pe un vas, norocul lui a dispărut. Presupusa victimă a fost mai puternică și s-a răzbunat, l-a mutilat tot corpul și apoi l-a aruncat în apele Tamisei. Cadavrul lui a fost găsit, a fost readus la viață și bântuie Londra. După destăinuirile auzite, Charles Dickens este și mai captivat de această poveste de viață și vrea cu orice preț să-l întâlnească iar pe Drood. Împreună cu prietenul lui cel mai bun, Dickens investighează catacombele întunecate ale Londrei și intrarea este într-un cimintir...

"Drood se uita la noi. Am recunoscut pe dată pielea albă ca varul, zulufii aspri de păr de deasupra urechilor distruse, ochii fără pleoape, nasul care nu era altceva decât  două membrane fremătoare peste o gaură în craniu, degete lungi și fără astâmpăr, și ochii palizi, aflați în continuă mișcare."

Drood este o carte titanică la propriu și la figurat. Urmărește ultimii cinci ani din viața scriitorului Charles Dickens și de romanul neterminat, controversat Misterul lui Edwin Drood. Naratorul nu este nimeni altul decât prietenul cel mai bun al scriitorului, Wilkie Collins și apreciez cum acesta se adresa cititorului. Cu toate că se consideră cel mai bun prieten al lui Dickens, am dedus că nu este așa, mai deloc. Uneori este gelos pe succesul lui, îl critică și descoperiți multe altele când citiți cartea, mai ales spre final. Romanul lui Dan Simmons este unul ficțional bineînțeles, dar sunt și lucruri adevărate, cum ar fi accidentul de tren, menționat mai sus sau personalitatea lui Charles Dickens, eforturile acestuia, defectele și calitățile lui. Mi-a plăcut enorm cum această forță întunecată Drood, afectează atât de mult viețile celor doi și nu numai. Imaginea acestei figuri este terifiantă, am citit multe scene pline de suspans și groază și am avut parte de cealaltă față a Londrei, a suburbiilor întunecate, unde e viața și mai crudă. Autorul s-a documentat foarte bine și realizează o întreagă panoramă a Londrei din acea vreme și multe persoane sunt menționate (mi-a plăcut că s-a vorbit și de Edgard Allan Poe). Cu toate că au fost multe lucruri pe care nu am vrut să le știu, întreaga carte este excepțională. Avem parte și de Misterul lui Edwin Drood și puteți să deduceți finalul citind acestă carte și multe altele, pentru că din păcate Charles nu a mai trăit ca să-l finalizeze. Drood este un roman ficțional întunecat; a fost o lectură foarte interesantă și dacă aveți șansa,  citiți-o.

Notă: 9.5/10

Titlu: Drood

Autor: Dan Simmons

Editura: Nemira

Recenzie: Claudiu

@Carti Alese