Treceți la conținutul principal

Drood de Dan Simmons Recenzie

Această carte am primit-o de la Editura Nemira. Puteți comanda această cartea de pe site-ul Editurii Nemira.

Cel mai iubit scriitor al secolului al XIX-lea, Charles Dickens are parte de o experiență șocantă. Pe 9 iunie 1865 scriitorul călătorea cu trenul, doar că nu au au ajuns cu bine la destinație, cel puțin nu toți. Trenul a deraiat și multe vagoane au fost zdrobite, înghițite de apa viaductului, dar Charles Dickens a fost norocos și vagonul său nu a fost afectat în totalitate. Ieșind în siguranță din vagon, împreună cu ceilalți călători, Dickens încearcă să ajute victimele și să găsească supraviețuitori, doar că atunci zărește o figură întunecată. Îmbrăcat într-o mantie neagră, cu un joben pe cap, acesta i s-a adresat. Îl chema Drood și cu siguranță nu era om; era palid, fără două degete și bântuia locul plin de victime, de parcă le fura sufletul. Acest accident, îl afectează pe scriitor, dar cel mai mult l-a afectat acest Drood. 
Dickens i se destăinue lui Wilkie Collins, prietenul lui cel mai bun și pornesc într-o călătorie plină de mister și groază. Mahalalele erau preferate de scriitor, iar mulți oameni spun că-l știu pe acest mort-viu, Drood, doar că el nu este nou în Londra, este prezent de zeci de ani... Mulți se tem de acesta, iar trecutul lui este îngrozitor. Bărbatul era un criminal, tâlhărea oamenii pentru a face rost de bani, dar în timp ce era pasager pe un vas, norocul lui a dispărut. Presupusa victimă a fost mai puternică și s-a răzbunat, l-a mutilat tot corpul și apoi l-a aruncat în apele Tamisei. Cadavrul lui a fost găsit, a fost readus la viață și bântuie Londra. După destăinuirile auzite, Charles Dickens este și mai captivat de această poveste de viață și vrea cu orice preț să-l întâlnească iar pe Drood. Împreună cu prietenul lui cel mai bun, Dickens investighează catacombele întunecate ale Londrei și intrarea este într-un cimintir...

"Drood se uita la noi. Am recunoscut pe dată pielea albă ca varul, zulufii aspri de păr de deasupra urechilor distruse, ochii fără pleoape, nasul care nu era altceva decât  două membrane fremătoare peste o gaură în craniu, degete lungi și fără astâmpăr, și ochii palizi, aflați în continuă mișcare."

Drood este o carte titanică la propriu și la figurat. Urmărește ultimii cinci ani din viața scriitorului Charles Dickens și de romanul neterminat, controversat Misterul lui Edwin Drood. Naratorul nu este nimeni altul decât prietenul cel mai bun al scriitorului, Wilkie Collins și apreciez cum acesta se adresa cititorului. Cu toate că se consideră cel mai bun prieten al lui Dickens, am dedus că nu este așa, mai deloc. Uneori este gelos pe succesul lui, îl critică și descoperiți multe altele când citiți cartea, mai ales spre final. Romanul lui Dan Simmons este unul ficțional bineînțeles, dar sunt și lucruri adevărate, cum ar fi accidentul de tren, menționat mai sus sau personalitatea lui Charles Dickens, eforturile acestuia, defectele și calitățile lui. Mi-a plăcut enorm cum această forță întunecată Drood, afectează atât de mult viețile celor doi și nu numai. Imaginea acestei figuri este terifiantă, am citit multe scene pline de suspans și groază și am avut parte de cealaltă față a Londrei, a suburbiilor întunecate, unde e viața și mai crudă. Autorul s-a documentat foarte bine și realizează o întreagă panoramă a Londrei din acea vreme și multe persoane sunt menționate (mi-a plăcut că s-a vorbit și de Edgard Allan Poe). Cu toate că au fost multe lucruri pe care nu am vrut să le știu, întreaga carte este excepțională. Avem parte și de Misterul lui Edwin Drood și puteți să deduceți finalul citind acestă carte și multe altele, pentru că din păcate Charles nu a mai trăit ca să-l finalizeze. Drood este un roman ficțional întunecat; a fost o lectură foarte interesantă și dacă aveți șansa,  citiți-o.

Notă: 9.5/10
Titlu: Drood
Autor: Dan Simmons
Editura: Nemira
Recenzie: Claudiu
@Carti Alese

Comentarii

  1. cam in aceeasi nota a lui Raven-EA Poe, nu-i asa?

    RăspundețiȘtergere
  2. Inspaimantatoare,dar geniala.la coperta ar mai fi de lucrat.

    RăspundețiȘtergere
  3. Inceputul imi aduce aminte de un film care imi place la nebunie:Evadatul cu Harrison Ford.

    RăspundețiȘtergere
  4. foarte faina, sper sa o pot citi cat mai curand:)

    RăspundețiȘtergere
  5. Cred ca aceasta carte nu e tocmai genul meu. Am impresia ca daca m-as apuca de ea... nu as termina nici intr-o saptamana de citit. Poate e doar o impresie :-? dar asta simt...

    RăspundețiȘtergere
  6. "Mister si groaza"
    Cuvinte acestea merg foarte bine impreuna.
    Ma tenteaza sa o citesc.

    RăspundețiȘtergere
  7. Am citit si eu cartea, e foarte frumoasa. Cred ca e genul celor carora le place sa citeasca carti bune, fascinante. Prima data cand am auzit de ea, nu m-a prins foarte tare pentru ca eu citesc de obicei povesti de dragoste sau ceva fantasy, dar cum imi place mult Charles Dickens am zis sa ii dau o sansa. A meritati si am citit-o relativ repede, avand in vedere ca am citit-o anul trecut...in timpul scolii(daca nu ma insel).
    Chiar merita!!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mi-ai captat interesul :-? Si eu citesc mai mult romane care se bazeaza pe fantasy si dragoste, dar poate ar trebui sa incerc ceva nou :)

      Ștergere
  8. simmons scrie sf senzational, seria Olimp este incredibila, Hyperion excelenta prima, mediocra "Caderea".
    daca drood este la fel de bine scrisa (fiind totusi altceva decat sf), ma bucur in avans ca tocmai mi-am comandat-o si vine maine :D
    multumesc de recenzie, a fost f utila in decizia mea de cumparare.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Despre finalul Serialului The Vampire Diaries

Cu fiecare serial care se sfârșește mă simt din ce în ce mai secătuit de tinerețe, pentru că serialul de față am inceput să-l urmăresc încă de la primul sezon. Aveam de gând să public această postare exact după ce am vizualizat live episodul, dar nu am reușit să o finalizez din pricina tuturor sentimentelor pe care mi le-a transmis acest episod. Cu acest ultim episod pot confirma că ne-am întors la emoțiile primelor sezoane de aur. Micul joc oferit de Katherine și întoarcerea ei în serial ca antagonistă, pe care nu ai cum sa nu o îndrăgești și s-o urăști în același timp, l-am așteptat de foarte mult timp. Surpriza este că episodul nu a fost previzibil. Nu cred că sunt singurul care bănuia că Bonnie va muri, însă creatorii au ales altceva. Bonnie si-a regăsit încrederea și a salvat orașul împreună cu un alt personaj care a ademenit-o pe Katherine direct în bătaia flăcărilor iadului. Cred că replica ,,fight, love" a lui Enzo ne-au trezit sentimentele, iar când am

O serie de evenimente nefericite 1: Înneguratul început de Lemony Snicket Recenzie

Puteți comanda  romanul    de pe  Librăria Online Libris . Găsiți multe  c ărți de beletristică   și aveți transport gratuit acum dacă comandați de cel puțin 30 de lei, dacă nu, plătiți doar 4,99 de lei transportul. „Dacă vă plac poveștile cu final fericit, atunci poate ar fi mai bine să vă apucați de altă carte. În aceasta, nu doar că lipsește finalul fericit, dar nu există nici măcar un început fericit, iar între început și sfârșit sunt puține momente fericite.      O serie de evenimente fericite este o serie de cărți,care te surprinde de la început prin tonul și avertismentul din incipit. Înneguratul început ne introduce în lumea conturată de narator care ne prezintă de la bun început că aceast univers nu va fi unul cu un final fericit și că dacă suntem învățați cu o astfel de poveste, ar trebui să ne oprim din citit și să ne apucăm de o altă carte. Pe mine acest lucru m-a intrigat și mai mult și am riscat, asumându-mi acest avertisment.     Primul volum al seriei începe

De ce mă întrebați?

      Într-adevăr, lumea a luat-o razna și iubirea stă ascunsă printre colțurile lumii, de parcă existența ei ne-ar consuma. Putem fi de acord cu faptul că iubirea nu-i ușoară și că perioada dragostei este nedeterminată, dar dragostea nu este o știință sau vreo boală cu toate că ne putem scrie fiecare o rețetă când apar simptomele: fluturi în stomac, vise, atingeri și priviri pătrunzătoare. Reveria este benefică, dar nu visând la iubire ajungem să avem parte de ea, ci acționând.         Problema oamenilor din prezentul nostru este că nu mai acționează, oamenii nu mai speră și uneori ajung chiar să nu mai viseze. Nu condamn în totalitate această întorsătură pentru că adevărul este în fața ochilor noștri. Chiar și profa mea genială de latină mi-a dat dreptate, când am avut de făcut încă un eseu despre al 99-lea scriitor latin, care vorbea despre iubirea lui. Analizând fragmentele operei, mijloacele stilistice și sentimentele dăinuitoare, am ajuns să termin eseul mai spre seară. Citi