Treceți la conținutul principal

Anna si sarutul frantuzesc de Stephenie Perkins (părerea unui tip) Recenzie

Anna Oliphant se aștepta ca ultimul an de liceu să-l termine în Atlanta, alături de familie și prieteni, doar că ajunge să studieze în inima Franței la un liceu particular. A fost mai mult decizia tatălui ei, care e distant de când ajunge un faimos scriitor. Anna trebuie să lase în urmă viața americană și să se adapteze vieții pariziene, chiar dacă trebuie să înceapă de la zero pentru că nu știe nicio boabă de franceză. Când se mută în camera de cămin se gândește mai mult acasă, la prietena ei Bridgette, la posibilul ei iubit, la mama și fratele ei mai mic Sean. Anna reușește să treacă cu bine de primele zile alături de noii ei prieteni, care spre surprinderea ei știau toți franceza la perfecție, mai ales St. Clair, băiatul pe care ea îl crede perfect. Oricât de mult și-ar dori să fie cu băiatul cu accent englezesc, își aduce aminte că are o iubită și că e unul din băieții populari din școală. Cu ajutorul lui descoperă Parisul și învață să aprecieze noua ei viață de cămin. Anna se îndrăgostește de St. Clair, care-i cel mai bun prieten al ei. Dar în viața tinerilor intervine cearta, o boală necruțătoare și o iubire neîmpărtășită. La un moment dat aflăm de pasiunea Annei pentru cinematografie și descoperă că Parisul are sute de cinematografe. După ore continuă să meargă la cinema singură sau nu, pentru că uneori așa se liniștește. În final ea învață că unele persoane pot fi necredincioase și că uneori ajutorul vine de la cine nu te aștepți. Iubirea poate înflori și în orașul iubirii, chiar dacă la început totul ar fi sunat siropos.
"Ne ținem doar companie unul celuilalt. Respirația mea. Respirația lui. Respirația mea. Respirația lui. N-aș putea să i-o spun niciodată, dar e adevărat. Asta-i acasă. Noi doi."

"  -Ți-am spus.
 - Nu-i chiar așa de rău. Îmi dă orarul înapoi și-mi zâmbește. Vei reuși să citești meniul de mic dejun fără mine mai înainte să-ți dai seama.
Hmm, poate că nu vreau să învăț franceza. Aah! Băieții le fac pe fete să pară așa niște idioate." [ :)) ]

Am ezitat să citesc această carte de mai bine de un an, deoarece spuneam că titlul nu e de mine. Acum că am citit-o pot să spun că dacă era modificat titlul cu siguranță o citeam mai devreme. Cartea este ușor de citit, o lectură perfectă pentru anotimpul călduros și dacă vrei o poveste de dragoste prezentată într-un alt stil. Mi-a plăcut faptul că am călătorit împreună cu personajele și că uneori am râs când am citit unele scene sau m-a pufnit râsul la vreo glumă a personajelor. Un roman mult lăudat, care merită încercat!
Temele romanului sunt iubirea, inițierea, prietenia, familia și călătoria. Încă din titlu se face trimitere către tema iubirii și am apreciat că nu s-a impus neapărat de la începutul romanului. Am apreciat faptul că nu a fost vorba doar de dragostea aceea siropoasă și că până la urmă a contat prietenia. Personajul principal trece printr-o inițiere și dacă nu era prietenia se adapta mai greu decât și-ar fi închipuit. O apreciez pe Stephenie Perkins pentru că nu a vrut să creeze un roman previzibil despre încă o fată cu probleme, care nu și-a găsit pe nimeni și care e trimisă la o altă școală fără voia ei. Călătoria personajului principal se leagă cu inițierea pentru că limba, orașul îi este străin. Îți dă impresia că te afli în Paris și cutreieri bulevardele înpreună cu personajele. Mi-a plăcut faptul că Parisul a fost descris de la zero și văzut prin ochii unui necunoscător astfel încât și cititorul trăiește aceeași experiență.
Personajele centrale sunt Anna și St. Clair (Etienne). Anna putea fi ca orice alt personaj feminin din cărțile de ficțiune pentru adolescenți. Nu mi s-a părut un personaj egoist, cu așteptări mari ci o fată inteligentă, timidă, care uneori m-a surprins. Mi-a plăcut că personajele au fost prezentate cu calități, dar și cu defecte cum am observat și la personajul masculin St. Clair. Noile persoane din viața personajului principal au fost și ele importante și uneori au fost sarea și piperul romanului. 

Nota: 10/10
Titlu: Anna și sărutul franțuzesc
Autor: Stephenie Perkins
Editura: Epica
Recenzie: Claudiu

@Carti Alese

Comentarii

  1. Si mie titlul mi se pare extrem de siropos

    RăspundețiȘtergere
  2. Din cauza titlului nu mi-am luat cartea sa fiu sincera:) Mi s-a parut mult prea siropos si ma gandeam ca daca asa este titlul, continutul va fi si mai si iar acum regret ca nu mi-am luat-o.
    Frumoasa recenzie :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Si voiam si eu de mult sa citesc cartea. Acum cativa ani era foarte populara si era citita pe toate blogurile din afara, dar eu ca si multi altii eram confuza si nu stiam sigur daca vreau sa o citesc, in mare parte din cauza titlului. Chiar imi era frica sa nu fie vreo poveste siropoasa de dragoste. Oricum, ma bucur ca a aparut si la noi.

    RăspundețiȘtergere
  4. E prima recenzie pe care o citesc scrisa acestei carti si mi-ai lasat o impresie buna despre carte. Sper sa reusesc sa o citesc cat mai curand. :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Dupa cum o prezinti cartea pare tare draguta.Sincer,la fel ca majoritate probabil si eu m-am ferit de ea datorita titlului prea siropos,dar dupa ce am mai citit cateva recenzi incepe sa imi placa si probabil o voi citi si eu :)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Despre finalul Serialului The Vampire Diaries

Cu fiecare serial care se sfârșește mă simt din ce în ce mai secătuit de tinerețe, pentru că serialul de față am inceput să-l urmăresc încă de la primul sezon. Aveam de gând să public această postare exact după ce am vizualizat live episodul, dar nu am reușit să o finalizez din pricina tuturor sentimentelor pe care mi le-a transmis acest episod. Cu acest ultim episod pot confirma că ne-am întors la emoțiile primelor sezoane de aur. Micul joc oferit de Katherine și întoarcerea ei în serial ca antagonistă, pe care nu ai cum sa nu o îndrăgești și s-o urăști în același timp, l-am așteptat de foarte mult timp. Surpriza este că episodul nu a fost previzibil. Nu cred că sunt singurul care bănuia că Bonnie va muri, însă creatorii au ales altceva. Bonnie si-a regăsit încrederea și a salvat orașul împreună cu un alt personaj care a ademenit-o pe Katherine direct în bătaia flăcărilor iadului. Cred că replica ,,fight, love" a lui Enzo ne-au trezit sentimentele, iar când am

O serie de evenimente nefericite 1: Înneguratul început de Lemony Snicket Recenzie

Puteți comanda  romanul    de pe  Librăria Online Libris . Găsiți multe  c ărți de beletristică   și aveți transport gratuit acum dacă comandați de cel puțin 30 de lei, dacă nu, plătiți doar 4,99 de lei transportul. „Dacă vă plac poveștile cu final fericit, atunci poate ar fi mai bine să vă apucați de altă carte. În aceasta, nu doar că lipsește finalul fericit, dar nu există nici măcar un început fericit, iar între început și sfârșit sunt puține momente fericite.      O serie de evenimente fericite este o serie de cărți,care te surprinde de la început prin tonul și avertismentul din incipit. Înneguratul început ne introduce în lumea conturată de narator care ne prezintă de la bun început că aceast univers nu va fi unul cu un final fericit și că dacă suntem învățați cu o astfel de poveste, ar trebui să ne oprim din citit și să ne apucăm de o altă carte. Pe mine acest lucru m-a intrigat și mai mult și am riscat, asumându-mi acest avertisment.     Primul volum al seriei începe

De ce mă întrebați?

      Într-adevăr, lumea a luat-o razna și iubirea stă ascunsă printre colțurile lumii, de parcă existența ei ne-ar consuma. Putem fi de acord cu faptul că iubirea nu-i ușoară și că perioada dragostei este nedeterminată, dar dragostea nu este o știință sau vreo boală cu toate că ne putem scrie fiecare o rețetă când apar simptomele: fluturi în stomac, vise, atingeri și priviri pătrunzătoare. Reveria este benefică, dar nu visând la iubire ajungem să avem parte de ea, ci acționând.         Problema oamenilor din prezentul nostru este că nu mai acționează, oamenii nu mai speră și uneori ajung chiar să nu mai viseze. Nu condamn în totalitate această întorsătură pentru că adevărul este în fața ochilor noștri. Chiar și profa mea genială de latină mi-a dat dreptate, când am avut de făcut încă un eseu despre al 99-lea scriitor latin, care vorbea despre iubirea lui. Analizând fragmentele operei, mijloacele stilistice și sentimentele dăinuitoare, am ajuns să termin eseul mai spre seară. Citi