Treceți la conținutul principal

RECENZIE Ultimul voiaj al lui Poe Blythe de Ally Condie

„Amintește-i inimii tale unde e. Înăuntru, în siguranță. Reamintește-ți cine ești.”
 

   
    Poe Blythe trăiește într-o lume dominată de nave cu tehnologii avansate, iar țelul suprem este să extragă cât mai mult aur din râurile targetate. Doar că înainte ca Poe să ajungă căpitan de navă și să pornească în prima ei misiune, în timpul unei navigări, ca muncitor al Avanpostului, tânăra s-a confruntat cu obstacolele din timpul „capturării” aurului. Așa numiții bandiți, care sunt pirații din viitor, reușeșc să oprească extragerea și să atace nava. Totul se întâmplă rapid, iar urmările o afectează și-n prezent, pentru că bandiții l-au ucis pe Call, iubirea vieții sale. Iar acum, căpitan fiind, Poe nu-și dorește decât răzbunare. Misiunea pe râul Serpentine nu va fi una ușoară, iar confruntarea este inevitabilă. Tânăra și echipajul său sunt puși față în față cu situații nemaiîntâlnite de ei, iar căpitanul în special începe să-și pună fel și fel de întrebări. Oare ea se află de partea bună a Avanpostului?

„Durerea mea e uriașă, precum universul, unică precum fiecare stea în parte.”

„Când mori, moare ceva în tine. 
Asta e magia, alchimia: elementul primitiv, adânc înrădăcinat, care există în fiecare - care e fiecare - și care pleacă în momentul în care mori. Nu-l primești înapoi. Nimic nu-l poate cumpăra. Oricâte lacrimi ai vărsa, nu-l poți readuce acasă.”

„Ești în inima mea când se avântă. În mâinile mele când fac ceva nou. În răsuflarea mea când alerg. 
Și într-o bună zi, până și astea vor dispărea. Vei fi undeva adânc în sângele și în oasele mele, parte din mine, dar eu voi fi mers mai departe. Chiar purtându-te cu mine, te voi fi lăsat în urmă.” 

„Ultimul voiaj al lui Poe Blythe” este un roman cu acțiune, o distopie maritimă cu multe substraturi tematice. M-a surprins prin narațiunea alertă, care conduce spre alte teme surprinzătoare cum ar fi inițierea, condiția umană și socială și bineînțeles tema răzbunării. Am citit „Matched” tot de aceeași autoare, o altă distopie care mi-a plăcut, dar care este construită în același fel ca romanul de față. Ally Condie prezintă lumea ficțională cu puține detalii legate de istorie sau incipitul lumii, lăsând cititorul să deducă sau să prezică evoluția sau principiile lumii. Având în vedere mașinăriile și rolul acestora, Avanpostul este văzut ca o societate materialistă care nu le oferă oamenilor șanse, ci doar să fie de partea vieții maritime. 
Poe este un personaj complex prin faptul că este limitată de normele lumii Avanpostului, doar că are mult prea mult potențial, iar primul ei traseu naval, reprezintă și inițiere în ceea ce privește conștientizarea adevărului ce o înconjoară. Dorința ei de răzbunare se diminuează atunci când realizează că lupta Avanpostului cu bandiții are motive întemeiate, iar misiunea ei de extragere a aurului devine și una de supraviețuire. În timpul misiunii se redescoperă, înțelege viața și faptul că unele lucruri nu pot fi reparate, iar răzbunarea ei n-ar fi de folos nici ei și nici persoanei iubite, dar ceea ce contează cu adevărat este viitorul.
Romanul este unul palpitant, cu multe mesaje în ceea ce privește tehnologia, manipularea societății și limitarea condiției umane. M-aș întoarce în acest univers ficțional, dacă Ally Condie ar scrie despre același univers pentru că-mi plac romanele cu teme maritime și aș vrea să aflu mai multe despre lumea Avanpostului.


Nota: 9.5/10 
Titlu: Ultimul voiaj al lui Poe Blythe
Autor: Ally Condie
Editura: CorinTeens (Editura Corint)
Recenzie: Claudiu



 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Despre finalul Serialului The Vampire Diaries

Cu fiecare serial care se sfârșește mă simt din ce în ce mai secătuit de tinerețe, pentru că serialul de față am inceput să-l urmăresc încă de la primul sezon. Aveam de gând să public această postare exact după ce am vizualizat live episodul, dar nu am reușit să o finalizez din pricina tuturor sentimentelor pe care mi le-a transmis acest episod. Cu acest ultim episod pot confirma că ne-am întors la emoțiile primelor sezoane de aur. Micul joc oferit de Katherine și întoarcerea ei în serial ca antagonistă, pe care nu ai cum sa nu o îndrăgești și s-o urăști în același timp, l-am așteptat de foarte mult timp. Surpriza este că episodul nu a fost previzibil. Nu cred că sunt singurul care bănuia că Bonnie va muri, însă creatorii au ales altceva. Bonnie si-a regăsit încrederea și a salvat orașul împreună cu un alt personaj care a ademenit-o pe Katherine direct în bătaia flăcărilor iadului. Cred că replica ,,fight, love" a lui Enzo ne-au trezit sentimentele, iar când am

O serie de evenimente nefericite 1: Înneguratul început de Lemony Snicket Recenzie

Puteți comanda  romanul    de pe  Librăria Online Libris . Găsiți multe  c ărți de beletristică   și aveți transport gratuit acum dacă comandați de cel puțin 30 de lei, dacă nu, plătiți doar 4,99 de lei transportul. „Dacă vă plac poveștile cu final fericit, atunci poate ar fi mai bine să vă apucați de altă carte. În aceasta, nu doar că lipsește finalul fericit, dar nu există nici măcar un început fericit, iar între început și sfârșit sunt puține momente fericite.      O serie de evenimente fericite este o serie de cărți,care te surprinde de la început prin tonul și avertismentul din incipit. Înneguratul început ne introduce în lumea conturată de narator care ne prezintă de la bun început că aceast univers nu va fi unul cu un final fericit și că dacă suntem învățați cu o astfel de poveste, ar trebui să ne oprim din citit și să ne apucăm de o altă carte. Pe mine acest lucru m-a intrigat și mai mult și am riscat, asumându-mi acest avertisment.     Primul volum al seriei începe

De ce mă întrebați?

      Într-adevăr, lumea a luat-o razna și iubirea stă ascunsă printre colțurile lumii, de parcă existența ei ne-ar consuma. Putem fi de acord cu faptul că iubirea nu-i ușoară și că perioada dragostei este nedeterminată, dar dragostea nu este o știință sau vreo boală cu toate că ne putem scrie fiecare o rețetă când apar simptomele: fluturi în stomac, vise, atingeri și priviri pătrunzătoare. Reveria este benefică, dar nu visând la iubire ajungem să avem parte de ea, ci acționând.         Problema oamenilor din prezentul nostru este că nu mai acționează, oamenii nu mai speră și uneori ajung chiar să nu mai viseze. Nu condamn în totalitate această întorsătură pentru că adevărul este în fața ochilor noștri. Chiar și profa mea genială de latină mi-a dat dreptate, când am avut de făcut încă un eseu despre al 99-lea scriitor latin, care vorbea despre iubirea lui. Analizând fragmentele operei, mijloacele stilistice și sentimentele dăinuitoare, am ajuns să termin eseul mai spre seară. Citi