Treceți la conținutul principal

RECENZIE: Ascensiunea de Rebecca Ross Recenzie

  Autoare Rebeca Ross se declară o mare împătimită a genului fantasy, atât în lecturile sale cât mai ales în volumul de debut Ascensiunea din Seria Destinul Reginei, unde îl practică exclusiv. Romanele sale se adresează în special tinerilor, prin conținutul prezentat dar acestea pot fi foarte ușor parcurse de orice tip de cititor, deoarece captivează prin complexitatea actiunii și detaliilor. 
   În universul volumului I, Casa Magnaliei ne este imaginată ca un spațiu în care disciplina și regulile sunt bine stabilite, autoarea introducând-o contrar acestuia pe Brienna Colbert- eroina Ascensiunii. Protagonista chiar se auto-caracterizează, încă de la început ca fiind un personaj care nu tocmai se încadrează acestui loc, datorită statutului pe care îl are. Orfană, cu un trecut necunoscut ei, adusă de bunic în această casă a cunoșterii, Brienna vine aici pentru a studia, pentru a-și alege o pasiune: artele plastice, muzica, arta dramatică, înțelepciunea sau cunoașterea, pe care să le studieze și să devină maestra a ei. 

„Văduva mă privea cu tristețe. Nu eram decât o fetișcană, dar știam ce înseamnă o astfel de privire. Vorbele bunicului o convinseseră să mă accepte. Nu aveam niciun merit pentru că fusesem primită, nu ținea deloc de capacitățile mele, de aceea ce aș fi putut deveni. Oare numele tatălui meu o înduplicase? Numele pe care nu-l cunoșteam? Oare numele lui era, cu adevărat, important? Se gândea că mă acceptase doar din milă și că nu voi ajunge niciodată o stăpână a pasiunii. Și aceea a fost clipa în care m-am hotărât să îi dovedesc că se înșeală. ” 

Citirorul devine în scurt timp conștient, empatic de statutul copilului singur, fragil, sensibil dar extrem de ambițios. Astfel, Brienna pornește într-o etapă inițiatică dificilă, menită să o pregătească pentru confruntarea finală. Autoarea se axează îndeosebi pe creionarea protagonistei feminine, asupra personajelor secundare, care par la fel de bine definite, deloc enigmatice citirorului - dar și asupra relațiilor pe care aceștia le stabilesc. Dacă la început era temătoare, neștiindu-și originile, pe parcurs tânăra devine conștientă de puterile sale, curajoasă și de neînvins în fața inamicilor:

„Sunt o ardenă a cunoașterii, maestă Moniques. Tatăl meu este maevan, iar mana, valeniană. Am trăit la Orfelinatul Colbert până să fiu adusă aici la zece ani..„ 

Asta nu înseamna că momentele de declin nu există, însă pentru scurt timp:

„Îmi doream o familie. Îmi doream să aparțin cuiva, să fiu susținută, să fiu iubită. Mai mult, jumătate din mine tânjea să vadă Maevana, țară tatălui meu. Dar și să devin o maestră a pasiunii, cu titlu meu și mantia mea, pe care nu le puteam primi până când nu aveam să dobândesc un protector... Toate aceste dorințe puteam primi răspuns, una câte una, dacă aveam să devin îndeajuns de curajoasă, încât să aleg această cale. ”

  Pe parcursul romanului am descoperit două planuri în care acțiunea se desfășoară, ambele având ca nucleu pe Brienna: dacă în prima parte, ritmul este unul lent, cu numeroase pasaje descriptive, pe alocuri chiar aș putea spune static și fără prea multe evenimente marcante - cu un rol exclusiv introductiv și de acomomdare a cititorului cu personajele bine conturate. Tot aici observăm că figura centrală este instabilă, neavând un talent precis, încearcă să-și facă prietenii, socializează  fiind nevoită să studieze toate pasiunile, aflându-se într-o continuă pregătire pentru ceea ce va fi să fie. 
  În parte a doua, lucrurile devin total opuse odată cu maturizarea eroinei, ce capătă hotărâre, suveranitate asupra acțiunilor sale. Devine conștientă de puterea ascunsă pe care o deține și o foloșeste drept armă.  Aici, adolescenta este concentrată aproape toate evenimentele cruciale ale romanului, ritmul devine alert, palpitant, captivant și care nu îți permite prea multe momente de respiro. Conținutul te încântă, dorindu-ți să afli din ce în ce mai multe despre ceea ce se va întâmpla.

  Ca și element de noutate aș dori să vă vorbesc despre coperta romanului, mai exact despre oglindirea imaginii eroinei - felul în care ea ne este prezentată. Pe coperta romanului putem observa că Brienna poarta o mantie. Mi-a plăcut mult semnificație pe care Rebecca Ross o acordă acestei mantii. Ea vine să clarifice de la începutul romanului indirect, statutul pe care protagonista o are - maestră - dar care își cunoaște trecutul, a înfruntat prezentul și este gata să cucerească viitorul.


Nota: 9/10 
Titlu: Destinul Reginei - Ascensiunea
Autor: Rebeca Ross
Editura: Leda Edge
Recenzie: Simona 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Despre finalul Serialului The Vampire Diaries

Cu fiecare serial care se sfârșește mă simt din ce în ce mai secătuit de tinerețe, pentru că serialul de față am inceput să-l urmăresc încă de la primul sezon. Aveam de gând să public această postare exact după ce am vizualizat live episodul, dar nu am reușit să o finalizez din pricina tuturor sentimentelor pe care mi le-a transmis acest episod. Cu acest ultim episod pot confirma că ne-am întors la emoțiile primelor sezoane de aur. Micul joc oferit de Katherine și întoarcerea ei în serial ca antagonistă, pe care nu ai cum sa nu o îndrăgești și s-o urăști în același timp, l-am așteptat de foarte mult timp. Surpriza este că episodul nu a fost previzibil. Nu cred că sunt singurul care bănuia că Bonnie va muri, însă creatorii au ales altceva. Bonnie si-a regăsit încrederea și a salvat orașul împreună cu un alt personaj care a ademenit-o pe Katherine direct în bătaia flăcărilor iadului. Cred că replica ,,fight, love" a lui Enzo ne-au trezit sentimentele, iar când am

O serie de evenimente nefericite 1: Înneguratul început de Lemony Snicket Recenzie

Puteți comanda  romanul    de pe  Librăria Online Libris . Găsiți multe  c ărți de beletristică   și aveți transport gratuit acum dacă comandați de cel puțin 30 de lei, dacă nu, plătiți doar 4,99 de lei transportul. „Dacă vă plac poveștile cu final fericit, atunci poate ar fi mai bine să vă apucați de altă carte. În aceasta, nu doar că lipsește finalul fericit, dar nu există nici măcar un început fericit, iar între început și sfârșit sunt puține momente fericite.      O serie de evenimente fericite este o serie de cărți,care te surprinde de la început prin tonul și avertismentul din incipit. Înneguratul început ne introduce în lumea conturată de narator care ne prezintă de la bun început că aceast univers nu va fi unul cu un final fericit și că dacă suntem învățați cu o astfel de poveste, ar trebui să ne oprim din citit și să ne apucăm de o altă carte. Pe mine acest lucru m-a intrigat și mai mult și am riscat, asumându-mi acest avertisment.     Primul volum al seriei începe

De ce mă întrebați?

      Într-adevăr, lumea a luat-o razna și iubirea stă ascunsă printre colțurile lumii, de parcă existența ei ne-ar consuma. Putem fi de acord cu faptul că iubirea nu-i ușoară și că perioada dragostei este nedeterminată, dar dragostea nu este o știință sau vreo boală cu toate că ne putem scrie fiecare o rețetă când apar simptomele: fluturi în stomac, vise, atingeri și priviri pătrunzătoare. Reveria este benefică, dar nu visând la iubire ajungem să avem parte de ea, ci acționând.         Problema oamenilor din prezentul nostru este că nu mai acționează, oamenii nu mai speră și uneori ajung chiar să nu mai viseze. Nu condamn în totalitate această întorsătură pentru că adevărul este în fața ochilor noștri. Chiar și profa mea genială de latină mi-a dat dreptate, când am avut de făcut încă un eseu despre al 99-lea scriitor latin, care vorbea despre iubirea lui. Analizând fragmentele operei, mijloacele stilistice și sentimentele dăinuitoare, am ajuns să termin eseul mai spre seară. Citi