Filmul Sub aceeași Stea Recenzie (The fault in our stars), o experiență cinematografică de neuitat

"Cred că putem alege felul în care spunem poveștile triste. Pe de o parte, o poți îmbunătăți. Nimic nu-i de neîndreptat, pe-o melodie Peter Gabriel. Îmi place versiunea asta la fel de mult ca următoarea fată, crede-mă. Doar că nu e adevărul. Acesta-i adevărul. Îmi pare rău."

  Citatul de mai sus îi aparține lui Hazel și este chiar începutul filmului. Acest mic monolog pregătește cinefilul pentru atmosfera dulce-amară care urmează. Să nu spuneți că nu v-am avertizat...
   Pentru cei care nu știau sau pur și simplu nu citiți în general, dar urmăriți toate dramele și filmele cu adolescenți care sunt în trend, aflați acum că filmul Sub aceeași stea la început a fost doar un roman, scris de John Green. (recenzia cărții o puteți accesa aici cu un click!) Probabil știți filmele Love story, A walk to remember, dar Sub aceeași stea n-a vrut să fie încă un film despre cancer. Cu toate că personajele principale sunt bolnave de cancer, John Green a vrut să transmită altceva și nu a vrut ca antagonistul să fie însuși boala. Hazel Grace este considerată un miracol , pentru că a supraviețuit cancerului cu ajutorul unui medicament, care nu a fost eficient pentru 70% din persoanele care l-au încercat. Dominată de depresie, citește aceeași carte întruna și se uită la TV, fiind nevoită apoi să meargă la un grup suport pentru persoanele bolnave. Hazel va descoperi un nou drum, pe care-l va parcurge cu ajutorul lui Augustus Walters.

    Părerea mea este că filmul a fost foarte bun, nu mi-e greu să spun perfect pentru că vreau să-l văd de mai multe ori, nu mi-a fost de ajuns. Am observat că au fost și lucruri modificate în scenariu, dar nu au fost deranjante așa am trecut cu vederea. Senzația pe care o trăiești la început când apare titlul filmului și observi fontul îți dă o stare de bine și familiaritate, deoarece pătrunzi în lumea ficțiunii lui John Green, în lumea lui Augustus și a lui Hazel. Chiar dacă spectatorul se duce și nu a citit cartea, tot va avea parte de o experiență care-l va marca, pentru că filmul are o încărcătură puternică de sentimente și mesaje.  Filmul nu este siropos, dar este dureros de frumos!
    Personajele au fost excepționale. Shailene Woodley a intrat în pielea tinerei Hazel, a devenit Hazel și sunt de părere că rolul primit a fost o mare provocare. Fiecare efort se vede pe chipul ei, fiecare lacrimă vărsată și fiecare zâmbet schițat nu m-a dus cu gândul în altă parte, decât la fata descrisă în romanul Sub aceeași Stea. Îmi pare rău că nu i-am oferit de la bun început o șansă actorului Ansel Elgort, care l-a interpretat pe Augustus Walters. A fost o mare greșeală din partea mea să nu-l remarc, deoarece pe marele ecran s-a descurcat foarte bine. Este imposibil să nu remarci chimia dintre el și Hazel, iar urmărind filmul mi-am dat seama de următorul lucru, că Augustus nu-i băiatul tipic după care mor fetele în general (să nu spun altceva mai urât). Adică, nu are ochi albaștri sau nu este un pachet de mușchi și ar trebui să vorbesc și despre condiția acestuia? Din multe privințe personajele sunt mai apropiate de realitate, Augustus remarcându-se prin umor și seriozitate în ceea ce privește viața și iubirea. Personajele secundare sau cele episodice au jucat un rol foarte important și au fost portretizate de niște actori bine aleși, și aici vorbesc și despre acele personaje mărunte. Imaginați-vă filmul ca un puzzle, piesele din centru sunt Hazel și Augustus, iar celelalte piese din jurul lor sunt alte personaje fără de care imaginea puzzle-ului n-ar fi completă. Isaac, părinții celor doi, scriitorul, asistenta, toți au fost importanți.
      Meritul filmului este faptul că este fidel cărții și se vede amprenta lui John Green, reușind să transmită aceleași mesaje pe care le găsești și în roman. Vei observa că multe din citatele tale preferate din carte, multe din scenele îndrăgite de tine, vor fi în film și vei fi mulțumit sufletește. Filmul este amuzant, vei râde, vei zâmbi, dar vei și plânge. Poate n-ai plâns când ai citit cartea, dar sunt sigur că multe scene îți vor topi inima, lăsându-ți ochii să-și facă treaba. Am fost la Iași, la premieră și pot să spun că mulți plângeau, suspinau, dar au plecat cu zâmbetul pe buze. Eu am ieșit eliberat, mulțumit sufletește și plin de noi sensuri despre viață. Filmul n-a avut vreo scuză și n-a vrut să dea vina pe cancer, s-a axat pe fericire, iubire, pe lucrurile importante din viață, pentru că și într-o perioadă scurtă de timp poți trăi ceva ce unii poate au trăit într-o viață întreagă.
      Coloana sonoră a fost excepțională. Artiști precum Birdy, Ed Sheeran și mulți alții au ajutat la intensificarea trăirilor. Melodiile au fost alese perfect pentru fiecare moment și ascult în continuare multe din melodiile care apar pe coloana sonoră, revenindu-mi în minte multe scene superbe din film.
       Și câteva gânduri personale...Am învățat multe, am acceptat multe lucruri după ce-am citit această carte, dar după ce-am văzut filmul am învățat și mai multe. Uitându-mă la Hazel și la condiția ei, că nu poate respira fără acel tub și acea butelie, m-a sfâșiat. Mi-a dat tărie, pentru că Hazel e puternică orice s-ar spune; condiția ei, butelia ei de oxigen o urmărește peste tot și devine un simbol al sfârșitului, al morții. Am fost fidel, am făcut și eu în viață ce mi-a plăcut și ce mi-a spus inima, nu doar rațiunea și într-o zi am împrumutat cuiva această carte. A devenit una din preferatele ei, iar acea cineva a devenit iubita mea. Am văzut filmul împreună, a fost o experiență unică și intensă. Iubita mea a plâns, apoi eu am plâns, am strâns-o în brațe s-o liniștesc, să-i fiu alături, iar în acel moment am realizat următorul lucru: când m-aș despărți de această lume, cu siguranță ea ar fi persoana care ar plânge și și-ar aminti de mine...Nu trebuie să ne fie frică de uitare Augustus, pentru că avem niște iubite incredibile. 

“Sunt îndrăgostit de tine și știu că iubirea e doar un strigăt în neant și uitarea este inevitabila și că suntem cu toții condamnați și că va veni o zi când toată munca noastră se va fi prefăcut în pulbere și știu că soarele va înghiți unicul pământ pe care-l vom avea vreodată și sunt îndrăgostit de tine.”

Nota pentru acest film este de 10 ∞