Daca as Ramane de Gayle Forman Recenzie

Trebuia să fie o zi obişnuită în Oregon pentru Mia şi familia acesteia, dar din cauza zăpezii oraşul era parcă "paralizat" de orice activitate, copiii nu se duceau la şcoală, iar parinţii nu se duceau la servici. Pentru a profita de acest lucru Mia, fratele ei  Teddy şi părinţii lor se duc cu maşina la Henry şi Willow (prieteni de familie).

Pe drum Mia asculta Sonata a treia pentru violoncel de Beethoven, avea o pasiune pentru muzica clasică, mai ales pentru violoncel.

Aceasta închide ochii în timp ce asculta sonata, iar inevitabilul se întamplă, maşina lor este spulberată de o camionetă...

 Mia se trezeşte într-un şanţ fără nicio zgârietură, se aproprie de maşină, care arată ca un schelet, şi îşi găseşte părinţii morţi, la câţiva metri de maşină. Mia zăreşte o mână pe marginea şanţului, crede că e fratele ei mai mic, Teddy. Pe cât se apropie îşi dă seama că nu era trupul lui, era al ei. Mia, disperată, începe să se ciupească, crezând, că e doar un vis, dar nu era aşa, era moartă.

"Mă aplec peste forma fără viaţă şi plină de tuburi care sunt eu. Pielea îmi este cenuşie. Pleoapele îmi sunt coborâte, iar pe ele sunt aplicate două fâşii de leucoplast.Aş vrea să le îndepărteze cineva."

 Romanul lui Gayle Forman este din perspectiva Miei, pe parcursul romanului facem cunoştinţă  cu toate persoanele apropiate ale personajului principal, amintirile plăcute şi neplăcute, în timp ce aceasta este între viaţă şi moarte, iar medicii încearcă să o salveze.

A fost o lectură emoţionantă, m-a impresionat cum unele personaje credeau în faptul că Mia e încă printre ei, mărturiseau  ca îi acceptă alegerea, dacă nu mai dorea să lupte, în timp ce alte personaje nu o lăsau să renunţe. Mia e neputincioasă, nu se poate întoarce în corpul ei,  şi nici nu ştie dacă vrea să se întoarcă, să fie alături de bunici, de Kim (cea mai bună prietenă) sau Adam, iubitul ei.

Nota: 9/10
Titlu: Daca as Ramane
Autor:Gayle Forman
Editura: Rao

Recenzie: Claudiu
 


 @Carti Alese