Comandă Fluturi volumul 3 de Irina Binder


Romanul Fluturi, un fenomen fără precedent, aduce, odată cu acest ultim volum, deznodământul poveştii de iubire dintre Irina şi Robert. Protagoniştii se confruntă acum cu tensiuni ireconciliabile şi cu sentimente devastatoare. Irina Binder își poartă cu magie cititorii prin meandrele unor suflete mistuite de pasiuni puternice și de slăbiciuni profund umane. Ce va prevala: fiorul iubirii unice și desăvârșite sau simțul datoriei față de cei dragi? Oare iubirea adevărată este imposibilă? Voce a tinerei generaţii, Irina Binder este citită şi îndrăgită de mii de oameni; recent, blogul ei a ajuns la 10 000 000 de vizualizări. Autoarea se numără printre cei mai citiți scriitori români, iar primele două volume din Fluturi au ocupat timp de 3 ani locul 1 în topul vânzărilor. 

Un fragment din Fluturi 3:

 "In pofida faptului ca ma dezamagise si ma ranise, nu puteam sa-l urasc. Eram suparata pe el si simteam nevoia sa il torturez cu reprosuri. Voiam sa-l fac sa simta toata durerea mea, sa simta gustul amar al vinovatiei, dar asta nu mi-ar fi adus mie alinare. Imi era ciuda ca nu-l puteam uri, fiindca aveam impresia ca daca l-as fi urat sau daca macar nu l-as mai fi iubit, suferinta mi-ar fi fost mai usoara. Cand cineva ne raneste avem tendinta sa cautam alinare in bratele protectoare ale cuiva care ne iubeste si in care avem incredere. Eu nu mai aveam brate primitoare care sa-mi ofere liniste si siguranta. Aveam doar bratele imaginare ale tatalui meu pentru a ma adaposti. Priveam omul care ma dezamagise cel mai tare. Avea un aer vinovat, spasit, resemnat. Nu-si ridica privirea si aveam impresia ca nici macar nu respira. Statea ca un condamnat care isi astepta ingrozit sentinta. Mi-am amintit de indata de tatal meu care imi spusese candva sa nu lovesc niciodata un om aflat la pamant, oricat de grava ar fi greseala lui."





Comentarii

Trimiteți un comentariu